O primăvară furtunoasă în Balcani

A protester holding an Albanian flag tries to escape from tear gas during an anti-government rally in Tirana, Albania, on Saturday, March 16, 2019. Albanian opposition supporters clashed with police while trying to storm the parliament building Saturday in a protest against the government which they accuse of being corrupt and linked to organized crime. (AP Photo/Visar Kryeziu)

Capitalele Albaniei, Serbiei şi Muntenegrului au fost scenele unor proteste masive, la sfârșitul săptămânii trecute, față de cei care se află la putere. Asistăm, oare, la o trezire a societăților din această regiune? Răspunsul este greu de dat, deocamdată. Dar tensiunea rămâne.

Unii comentatori vorbesc chiar despre o „primăvară a Balcanilor”. Statele din această regiune sunt considerate de comentatori drept slabe, corupte și cu decidenți politici aflați la mâna crimei organizate. Regiunea a traversat decenii frământate, cu războaiele ce au însoțit dezmembrarea Iugoslaviei, urmate de o lungă perioadă de stagnare.

De anul trecut, regiunea pare să fi primit un imbold, odată cu oferirea de către Uniunea Europeană a perspectivelor de aderare. În același timp, regiunea a devenit terenul unei confruntări geopolitice în surdină, între Occident și Rusia, dar nu este de neglijat nici prezența Turciei sau a statelor din zona Golfului.

Albania: proteste pe fondul demisiei opoziției

În Albania, manifestanții nervoși au încercat să pătrundă în parlamentul de la Tirana. Forţele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.

Protestul a fost organizat de opoziție, care cere demisia premierului socialist Edi Rama.

Liderul Partidului Democratic, Lulzim Basha, îl acuză pe șeful Executivului de legături cu crima organizată și de fraude electorale. În februarie, parlamentarii opoziției au demisionat în masă în semn de protest, însă gestul lor nu a afectat în vreun fel capacitatea de guvernare a lui Edi Rama, care dispune de o majoritate confortabilă.

Tulburările politice din Albania apar în contextul alegerilor locale programate pentru luna iulie, dar, de fapt, nemulțumirile sunt de dată mai veche.

La 29 decembrie, Edi Rama remania opt miniștri, ca răspuns la valul de proteste studențești și anticorupție

Studenții cereau reducerea taxelor și o dublare a bugetului pentru învățământul universitar. Lor li s-au adăugat locuitorii ale căror case urmau a fi demolate pentru a face loc unui drum de centură în jurul capitalei, Tirana. Ei acuzau ilegalitățile comise în procesul de licitație. De altfel, guvernul a admis că licitația a fost ilegală și a anulat-o, însă nu a demisionat, așa cum a cerut opoziția.

Serbia: televiziunea publică, luată cu asalt

La Belgrad, scenele protestelor au fost la sediul postului public de televiziune RTS și la reședința președintelui Alexandar Vucici. Protestatarii au încercat să forțeze intrarea în sediul societății publice de televiziune, nemulțumiți de faptul că aceasta ignoră manifestațiile de stradă.

Ei spun că televiziunea de stat, care înregistrează niveluri mari de audiență pe cuprinsul țării, se află de fapt sub controlul președintelui Vucici. Clădirea televiziunii RTS reprezintă un simbol al luptei sârbilor pentru democrație. În anul 2000, aceasta a fost incendiată de protestatari, dând astfel semnalul răsturnării regimului lui Slobodan Miloşevici.

Opposition leader Dragan Djilas (C) talks in front of the office of the President of Serbia in Belgrade, Serbia, 17 March 2019. Thousands of people protested in Serbia against the President Aleksandar Vucic over what they say has been a smothering of democratic freedoms under his government. EPA/SRDJAN SUKI

A doua zi, protestatarii s-au ciocnit cu poliția în fața reședinței președintelui Vucici. Ei au încercat să instaleze o camionetă cu boxe în fața reședinței, chiar în timp ce șeful statului susținea înăuntru o conferință de presă având ca subiect tocmai violențele din țară. „Oamenii care gândesc diferit trebuie să înțeleagă că li se permite să protesteze, să lupte politic, să voteze pentru cine doresc, dar violența este interzisă este Serbia”, a afirmat președintele.

Proteste la adresa puterii au avut loc în weekend în mai multe orașe din Serbia, inclusiv la Novi Sad, al doilea, ca mărime, din țară.

Președintele Vucici s-a confruntat cu proteste încă de la câștigarea alegerilor, în aprilie 2017. Studenți, membri ai sindicatelor și lideri ai societății civile au animat manifestațiile imediat după anunțarea rezultatelor, acuzând o fraudă electorală.

Valul s-a amplificat din decembrie 2018, după atacul asupra politicianului de opoziţie Borko Stefanovici, bătut crunt chiar înainte de a participa la un miting de protest, unde era invitat să vorbească. Manifestanţii cer instituţii independente şi o mai mare libertate în mass-media.

A deturnat extrema dreaptă protestele din Serbia?

Mulți comentatori pun însă în discuție rolul proeminent jucat în evenimentele recente de liderul formațiunii de extremă dreapta Dveri, Boško Obradović. El a fost primul care a intrat sâmbătă în clădirea RTS, iar negocierile sale cu agenții de securitate au fost pe larg distribuite pe internet.

Tot el a condus duminică operațiunea de aducere a camionetei cu instalația de amplificare, în fața reședinței președintelui, reușind și de această dată să treacă de barajele de poliție.

Formațiunea Dveri este considerată în Serbia ca fiind de extremă dreapta. Se pronunță împotriva drepturilor LGBT (Obradović s-a distanțat totuși de apelurile la uciderea homosexualilor, lansate de unii membri ai partidului).

În ultimii ani, Obradović s-a poziționat ca parte a noului val populist care se răspândește în Europa, pronunțându-se împotriva UE și pentru un rol mai puternic al statului în economie, ca răspuns la globalizare .

Muntenegru: interminabilul Djukanovici

La Podgoriţa, în Muntenegru, mii de oameni au manifestat față de președintele Milo Djukanovici , cerând demisia guvernului acestei mici republici, de curând membră a NATO.

A fost cel de-al cincilea protest organizat în ultimele două luni, manifestanții acuzând corupţia şi clientelismul puterii. Fost colaborator apropiat al liderului iugoslav Slobodan Miloşevici, Milo Djukanovici se află la putere de mai bine de 30 de ani, când ca premier, când ca preşedinte.

Muntenegrenii cred că este îndeajuns. Protestatarii au scandat „Milo, hoţul!”, „Noi suntem statul” și „Dictatorul trebuie să plece”.

Ca și în Serbia, protestatarii au mers către radio-televiziunea publică RTCG, instituție pe care o consideră sub controlul puterii.

A fost, de fapt, a cincea săptămână de proteste, izbucnite în urma dezvăluirii unor documente care par a indica faptul că oficiali de top sunt implicați în obținerea de fonduri ilegale pentru Partidul Democrat al Socialiștilor, DPS.

Un videoclip din 2016 îl arăta pe omul de afaceri Dusko Knezevic care îi înmâna un plic primarului de atunci din Podgorica, Slavoljub Stijepovic. Knezevic a spus mai târziu că în plic se aflau 100.000 de dolari, pentru a finanța campania electorală a DPS.

Knezevic, despre care se crede că este acum la Londra, a declarat presei că de 25 de ani oferea în secret sume de bani pentru DPS.

Unii au considerat aceasta drept prima confirmare concretă a unui lucru despre care se vorbea de multă vreme în Muntenegru.

DPS și Djukanovici au negat acuzațiile, insistând că toate donațiile către partid sunt înregistrate oficial.

Spre deosebire de Serbia și de Albania, în Muntenegru, protestele sunt aproape exclusiv organizate de mișcările cetățenești și nu de partidele de opoziție.

Acțiunile sunt organizate sub hashtag-ul „Resist” și au loc în fiecare sâmbătă. Au fost deja anunțate noi proteste pentru 23 martie.

Comentarii