Susținătorii „clarificării statutului familiei” descriu referendumul ca pe o ocazie unică și ultimă pentru a fixa această problemă, odată pentru totdeauna. Din discursul lor s-ar putea deduce că, odată referendumul trecut și Constituția modificată, societatea se va liniști, oamenii vor scăpa de teama ca nu cumva un cuplu homosexual căsătorit să le înfieze copiii și România va reveni, senină, la problemele ei de zi cu zi. Așa să fie?

Coaliția pentru Familie (CpF), organizația-pivot a campaniei pro-referendum, declară că luptă împotriva a ceea ce numește „ideologia de gen”, menită a șterge diferențele dintre sexe. Este de presupus că acest război este prea mare ca să se oprească a doua zi după referendum. Mai ales că, după anunțarea rezultatelor, CpF ar putea ieși mai întărită și mai motivată în a-și continua lupta.

CpF este stindardul sub care acționează un mozaic de organizații, ceea ce le unește fiind tocmai abordările conservatoare și profund religioase, uneori cu o tentă fundamentalistă.

Privit din această perspectivă, referendumul pare a fi doar primul punct dintr-un proiect mai amplu.

Definim familia. Și pe urmă?

Coaliția pentru Familie a lansat, în toamna anului 2015, ideea introducerii în legea fundamentală a prevederii, existentă deja în Codul civil, potrivit căreia căsătoria se bazează pe comuniunea dintre un bărbat și o femeie. Iar fenomenul a căpătat notorietate națională odată cu cazul Bodnariu.

Este vorba despre o dispută care a opus o familie româno-norvegiană, alcătuită din Marius Bodnariu (cetățean român) și Ruth Bodnariu (cetățean norvegian), și Serviciul de protecție a copilului din Norvegia, Barnevernet.

Cei cinci copii ai familiei au fost preluați în custodia Barnevernet, în noiembrie 2015.

Părinții au fost acuzați de violențe fizice asupra copiilor lor, ceea ce a determinat diverse grupări creștine să protesteze față de acțiunile autorităților norvegiene.

Cazul a stârnit imediat reacții în România, mai întâi pe rețelele de socializare, apoi pe diferite canale TV. Adesea, inițiativa autorităților norvegiene a fost prezentată drept o dovadă a decadenței Occidentului și a ofensivei „corectitudinii politice” împotriva tradiției.

Au apărut și manifestațiile publice de susținere a cuplului româno-norvegian. Iar centrul nervos al manifestațiilor a fost Oradea. La început, protestele au fost inițiate de cultul neoprotestant de care familia Bodnariu aparține.

Unul dintre inițiatori a fost pastorul evanghelic Cristian Ionescu din Chicago. El a cerut nu doar o reacție publică, ci și o mobilizare la nivel diplomatic în sprijinul familiei româno-norvegiene. Cristian Ionescu este cel care l-a criticat dur pe președintele Klaus Iohannis atunci când, întrebat dacă susține demersul de modificare a Constituției, acesta a spus că nu este de acord cu fanatismul religios.

„Domnule Iohannis, până la urmă, ce înțelegeți dumneavoastră prin «toleranță» vs «fanatism religios»? Și de când este conceptul de «minoritate» parte din această dezbatere? De când a fi (un fel de) german, Evanghelic Luteran și/sau altceva de genul acesta se raportează la a fi sau nu familie în sensul corect al cuvântului?” – a spus pastorul într-o scrisoare deschisă adresată președintelui.

De atunci, președintele României nu s-a mai pronunțat pe acest subiect.

Și tot la Oradea, la inițiativa Coaliției pentru Familie, a fost lansată în forță ideea introducerii în Constituție a prevederii potrivit căreia căsătoria este o uniune între un bărbat și o femeie.

Între timp, familia Bodnariu și-a recuperat copiii și s-a stabilit în România. CDEO a pornit o acțiune de verificare a activității Barnevernet. Dar în România, tăvălugul se pornise deja.

Un moment de cotitură l-a constituit ziua de 14 ianuarie 2016, când membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au anunțat că susțin inițiativa cetățenească de modificare a Constituției a Coaliției pentru Familie. Din acel moment devenise clar că strângerea semnăturilor necesare promovării legii constituționale devenea o simplă formalitate, dată fiind forța Bisericii Ortodoxe.

Potrivit legii fundamentale, inițierea unei proceduri constituționale are nevoie desemnăturile a cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.

La 11 septembrie 2018, legea de modificare a Constituției a trecut de Senat, cameră decizională, cu aportul decisiv al partidului Național Liberal. Guvernul a stabilit desfășurarea referendumului în două zile, pe 6 și 7 octombrie, fără folosirea sistemului de supraveghere electronică a votului multiplu.

Ce se va întâmpla însă după acest referendum? Vor mai fi și alte obiective de îndeplinit? „Vom vedea”, răspunde enigmatic Mihai Gheorghiu, președintele Coaliției pentru Familie.

Conform propriei pagini web, CpF este o inițiativă civică fără personalitate juridică. Aceasta cuprinde, de fapt, un mare număr de organizații de nivel național sau local. Aceeași pagină lasă să se înțeleagă faptul că nu se va limita la „clarificarea definirii familiei”, așa cum se exprimă susținătorii referendumului.

Cetățenii care inițiază revizuirea Constituției trebuie să provină din cel puțin jumătate din județele țării, iar în fiecare din aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate cel puțin 20.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative. Până la urmă, cu sprijinul esențial al BOR, s-au strâns peste 3 milioane de semnături.

CpF „își propune să atragă cât mai multe organizații și persoane vizionare, care, unite într-o mișcare civică de masă, să influențeze pozitiv societatea și procesul decizional care privește societatea în România”, se spune pe site-ul organizației. Multe dintre obiectivele pe care CpF le afirmă se referă la întărirea și protejarea familiei, ca element de bază al societății.

Printre acestea, și nerecunoașterea formelor alternative de conviețuire, precum concubinajul („uniunile civile”). Acestea demotivează cuplurile de la căsătorie și îi reduc importanța și unicitatea, spune CpF.

Când au aprobat legea de modificare a Constituției, partidele au promis că, după referendum, se vor ocupa și de legiferarea „parteneriatului civil”. Dacă vor încerca, vor avea un adversar exact în CpF, cu cele 3 milioane de semnături pe care acum le are în spate.

”Nu” educației pentru sănătate

Multe dintre aceste organizații și-au făcut un obiectiv din a opri introducerea în programa școlară a disciplinei „Educație pentru sănătate”.

Un raport ONU emis în 28 noiembrie 2014 recomanda României să introducă educația sexuală obligatorie în școli, să faciliteze accesul adolescentelor la avorturi și să reducă numărul de medici care refuză să execute avorturi.

ONU s-a arătat îngrijorată și de numărul ridicat de sarcini în rândul adolescentelor: România ocupă prima poziție în UE în ce privește numărul de fete sub 15 ani care devin mame și locul doi la sarcinile în rândul adolescentelor cu vârste între 15 și 19 ani.

Opoziția organizațiilor din cadrul CpF este însă acerbă. Pe site-ul „Cultura Vieții”, unul dintre activiștii APOR (Asociația Părinților pentru Ora de Religie, organizație membră a CpF) exprimă o poziție foarte clară: „Educația pentru sănătate, calul troian al introducerii pornografiei în școală.”

Dar cum să răspundem problemelor reale expuse în Raportul ONU? Ne explică Asociația Bărbaților Creștini (există și așa ceva…): „Concluzia noastră, susținută de datele științifice actuale, este că elevii, copiii noștri, trebuie educați spre înfrânarea trupească și amânarea relației intime până la vremea căsătoriei.

Aceasta este singura cale către sănătatea și bunăstarea lor, evitând bolile venerice, avorturile și suferința emoțională.”

Fertilizare in vitro, contracepție, avort…

Un alt domeniu de interes pentru multe dintre organizațiile care compun CpF este legat de fertilizarea in vitro. Deși metoda vine tocmai în sprijinul cuplurilor care-și doresc un copil, aceasta este pusă în discuție, dacă nu chiar la „index” de organizații componente ale CpF.

Pe site-ul „Știri pentru viață” este criticată decizia Primăriei Generale a Bucureștiului de a subvenționa procedurile de fertilizare in vitro.

Dar de ce există o problemă cu fertilizarea in vitro (FIV)? „Știri pentru viață” ne explică: „De obicei, FIV presupune crearea mai multor embrioni umani pentru a crește șansele de implantare a lor cu succes. Acești embrioni sunt mai apoi analizați pentru a se identifica posibile disfuncții genetice, handicapuri și, uneori, chiar și un anume sex. Embrionii «nedoriți» sunt eliminați. (…) Procedura FIV se opune caracterului altruist tipic unui mariaj și unei familii, întrucât acordă unui medic practicant și, în cele din urmă, unui cuplu controlul asupra unui aspect menit să fie un proces natural.”

O parte dintre organizațiile componente ale CpF militează împotriva planificării familiale, contracepției și dreptului femeilor de a decide asupra efectuării unui avort.

Aflăm tot din „Știri pentru viață” că o mamă și-a pierdut nu doar ovarele, ci și degetele de la picioare din cauza folosirii unui sterilet!

Site-ul Pro Vita, al Asociației Pro Vita Media, ne face cunoscută poziția Bisericii Ortodoxe Ruse în ce privește contracepția: „O mare parte din medicii obstetricieni și ginecologi, indiferent de caracterul nefast fiziologic și spiritual al contracepției, din păcate, promovează activ diverse metode de folosire a ei. În același timp, există alte metode eficiente, sigure și disponibile de rezolvare a problemelor privind nașterea pentru cuplurile căsătorite. Printre acestea se află metodele de planificare familială naturală sau «metodele de recunoaștere a perioadei fertile», în terminologia Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)”, se spune în poziția bisericii ruse, preluată de Pro Vita. Metoda „calendarului”, așadar, ca pe vremea bunicilor. Celelalte sunt păcătoase, ne-o spun oamenii Patriarhului Kiril!

Cât despre avort, Asociația TOTEM, membră a CpF, atrage atenția asupra pericolelor liberalizării avorturilor: „Să nu ne amăgim spunând că legalizarea pe scară largă a avortului înseamnă numai transferarea utilizării lui cu responsabilitate și rezervă la fel de mare de la familie, preot, judecător, medic către indivizi. Mesajul subînțeles nu este: Avortul este permis, folosiți-l numai în cazuri foarte grave, în urma deliberărilor și consultărilor cu familia, prietenii, psihologii și alți specialiști! Mesajul este: Avortul este liber, abuzul este permis! Atunci când medici, preoți, eticieni, oameni de stat sau soți transmit primul dintre mesaje, sunt rapid amendați ca retrograzi care nu recunosc libertatea femeii – individ, neutră din punct de vedere sexual.”

Soros și ciocnirea Est-Vest

Alianța Familiilor, o altă organizație membră a CpF, militează împotriva teoriei darwiniste, pe care o consideră infantilă și lipsită de suport științific. Pe site-ul organizației nu lipsește nici „demascarea” lui George Soros. De asemenea, este marcată în mod clar opoziția dintre Europa de Est creștină și Occidentul decadent, idee pe care o regăsim la ideologii Kremlinului. Și aceștia cred cu tărie că locul fostelor state comuniste nu este alături de cele din Vestul Europei.

„Occidentul i-a îmbrățișat pe Marx, Darwin și Freud (…) așa cum Europa de Est l-a îmbrățișat pe Dumnezeu și a rămas fidelă creștinismului și valorilor creștine în pofida asupririi musulmane și a ateismului comunist. (…) În timp ce convingerea occidentalilor, formulată în scrierile lui Darwin, că descind din animale se cimenta tot mai mult, convingerile est europenilor că sunt creaturi ale lui Dumnezeu se întăreau și ele. Două poziții ireconciliabile. În timp ce occidentalii păstrau monumentele lui Marx și eliminau crucile și simbolurile religioase din spațiul public, în Europa de Est est-europenii demolau statuile lui Marx și ridicau biserici și cruci. În timp ce occidentalii închideau biserici și musulmanii deschideau moschei, est-europenii construiau biserici și catedrale. Occidentalii își clădeau viitorul pe soclul secularismului marxist, darwinist și freudian, iar est-europenii pe soclul valorilor tradiționale, creștine și credință în Dumnezeu.”

Nici Dughin, ideolog al Kremlinului, n-ar fi putut să o spună mai bine!

Cu ochii pe vaccinuri

O vie dezbatere a pornit în cursul acestei veri după ce în mai multe cutii poștale din diverse orașe au fost distribuite pliante anti-vaccin cu informații false: „vaccinul ROR conține celule de fetuși avortați”, „vaccinarea îți poate distruge copilul pentru întreaga viață” sau „pesticide în vaccinuri”.

Pe material apăreau, în mod fraudulos, siglele Ministerului Sănătății, Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF.

Ministerul Sănătății s-a delimitat ferm de această campanie, pe care a descris-o ca fiind una de dezinformare și manipulare.

Din septembrie 2016, în România a fost declarată oficial epidemie de rujeolă, care la vremea distribuirii pliantelor făcuse deja 59 de morți, în cea mai mare parte copii. Este cea mai gravă epidemie din Europa și proporțiile ei au fost puse de către medici tocmai pe seama ratei în scădere a vaccinării.

Acest fenomen are în principal cauze de ordin social – migrație, lipsa accesului la servicii medicale mai ales în comunități defavorizate și marginalizate. Dar este, în parte, și urmarea unei tot mai intense campanii publice împotriva vaccinării.

După cum presa a relatat, pliantele distribuite în cutiile poștale făceau trimitere către organizația „Pro Decizii Informate”, membră a Coaliției pentru Familie, potrivit listei de pe site-ul organizației.

De altfel, pagina „Pro Decizii Informate” pune sub semnul întrebării utilitatea procesului de vaccinare și critică propunerile de înăsprire a sancțiunilor pentru nevaccinarea copiilor.

Proiectul legii vaccinării a fost aprobat de guvern în august 2017, în plină epidemie de rujeolă, și votat de Senat în unanimitate în luna octombrie a aceluiași an. De atunci, stagnează la Camera Deputaților, deși legea este cerută cu insistență de către medici.

Un număr de 95 de parlamentari și-au declarat susținerea pentru o serie de amendamente depuse de deputata PSD Cristina Dumitrache, care se pronunță pentru „eliminarea sancțiunilor excesive”.

De partea ei, Biserica Ortodoxă s-a pronunțat pentru susținerea vaccinării. În vara anului 2017, în plină epidemie, a cerut prelaților să le recomande credincioșilor să-și vaccineze copiii.

Ispita pantalonilor mulați…

Asociația Ortodoxia Tinerilor din Galați, membră a CpF, are propria viziune în ceea ce privește vestimentația femeilor.

„Rochia sau fusta largă acoperă formele femeii și în felul acesta nu atrage atenția bărbaților, mai poftitori din fire decât femeile. Machiajul potențează anumite trăsături ale femeii, tot pentru a fi mai excitante. Parfumul este un mod de a stârni pofta în celălalt, fără a fi nevoie de atingeri, este o un mod de a gusta din celălalt de la distanță.

De câțiva zeci de ani femeia a început să poarte pantaloni și a ispitit mult bărbatul în felul acesta de a se afișa. Pantalonul este o dezgolire. Pantalonii mulați, egării, sunt o altă treaptă a dezgolirii căci oferă forme intime și mai detaliate în spațiul public.

Pentru că la nivel vizual bărbatul este de așa natură creat încât se simte atras și excitat de formele rotunde. Așa este construcția lui, indiferent de cât de duhovnicesc sau neduhovnicesc este. De aceea noi ca bărbați suntem puternic, subliniez PUTERNIC ispitiți de femeile care se îmbracă cu pantaloni mulați.

Un bărbat care vede pe stradă o astfel de femeie, cu forme intime puternic conturate, va acumula în el tensiune sexuală, pe care o va purta în el până când va refula.

Fiecare bărbat este atras de femeie, dar în momentul în care devine a lui, în momentul în care se căsătorește cu ea, niciunul nu-și mai dorește ca ea să-și expună public formele trupului.”

Și, nu… nu e Statul Islamic!

O problemă cu combaterea violenței domestice

O altă preocupare de bază printre membrii CpF este Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Senatul României a votat pentru ratificarea documentului la 29 februarie 2016, dar aceasta nu este pe placul CpF, deoarece ar contribui la ștergerea diferențelor dintre sexe.

Potrivit Convenției, adoptată de Consiliul Europei în 2011, tolerarea și nepedepsirea unor acte de violență împotriva femeilor (precum violul, violența domestică, hărțuirea sexuală, căsătoriile forțate sau sterilizarea forțată) constituie încălcări ale drepturilor omului și forme de discriminare pe criteriul de gen.

Documentul le cere părților semnatare să ia „măsurile necesare pentru a promova schimbările în modelele sociale și culturale de comportament al femeilor și bărbaților, în vederea eradicării prejudecăților, a obiceiurilor, a tradițiilor și a altor practici, care sunt bazate pe ideea inferiorității femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei și bărbați.”

Astfel, potrivit Convenției, cultura, religia, tradiția sau apărarea onoarei nu vor putea fi considerate ca justificând actele de violență.

Se naște o ideologie?

CpF reunește așadar o puzderie de organizații de diferite naturi: religioase, caritabile, sociale, sanitare, educaționale. Obiectivele acestora pot fi diferite, ca și căile de acțiune. Acestea activează de mult în domeniile lor, unele chiar cu succes. Organizația domnului Gheorghiu are meritul de a le fi reunit sub un stindard.

Referendumul pentru definirea familiei le-a oferit o platformă comună și întrebarea legitimă este: ce va urma? Își va vedea fiecare, de aici înainte, de scopul său? Sau din toate preocupările acestor organizații se va putea naște o ideologie a trecutului, a închiderii societății și a respingerii orientării României către Occident?

Întrebările sunt legitime, câtă vreme în spate sunt trei milioane de semnături și sunt șanse destul de bune să fie cinci milioane de voturi. Pe care, este de așteptat, CpF le va revendica chiar de a doua zi după referendum, pentru a le smulge din ghearele politicienilor.

Mihai Gheorghiu, lider al studenților și deputat PNȚCD

Mihai Gheorghiu a fost lider al Ligii Studenților în perioada 1990-1991, când îl seconda pe Marian Munteanu. Pe site-ul CpF este numit „coordonator” al manifestației-maraton din primăvara anului 1990. Este doctor în științe filologice, membru fondator al Alianței Civice. A fost distins cu premiul „Freedom” de către prim-ministrul Marii Britanii Margaret Thatcher (1990) și cu Crucea Patriarhală de PF Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în 2006.

În legislatura 1996-2000 a fost deputat din partea PNȚCD, iar în 2005 a fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Mihai Gheorghiu este director adjunct al Muzeului Țăranului Român. Prestigioasa instituție este și locul în care au avut loc proiecțiile unor filme considerate nepotrivite de către organizații naționaliste și religioase.

În februarie 2013, el s-a aflat în mijlocul unui scandal generat de proiecția filmului „Copiii sunt bine-mersi / The Kids Are All Right”, din cadrul Lunii LGBT.

Proiecția a fost oprită de un grup de circa 50 de persoane care au început să huiduie și să cânte cântece bisericești, manifestarea fiind condamnată public de CNCD. Printre lozincile scandate: „Taie-ți vena!” sau „Moarte homosexualilor”.

Ambasada SUA, partener al evenimentului, și-a exprimat îngrijorarea mai ales legată de faptul că „protestul părea să fi fost organizat sau cel puțin tolerat de către un angajat al muzeului, directorul adjunct Mihai Gheorghiu, întrucât acesta i-a însoțit pe protestatari și nu le-a descurajat acțiunile”, s-a spus într-un comunicat al Ambasadei.

Mihai Gheorghiu a recunoscut că a fost de față, însă a respins acuzațiile că ar fi făcut parte dintre organizatorii protestului.

„Alarmat de unele zvonuri privind apariția unor posibile tensiuni la proiecția unui film programat de fundația Accept-România, am rămas în incinta muzeului. În calitate de membru al conducerii MNȚR și în lipsa directorului general din instituție, am asigurat dialogul cu toți cei prezenți, inclusiv cu poliția, în incinta MNȚR. Nu am asistat la proiecția filmului, nu am fost prezent în sală decât un minut înainte de începerea proiecției și după încetarea acesteia, de asemenea pentru scurt timp, pentru a înțelege ce se întâmplă”, a declarat Mihai Gheorghiu.

Cea mai recentă întrerupere a unui spectacol la MȚR a avut loc în februarie 2018, când Noua Dreaptă, o organizație de inspirație legionară, și Frăția Ortodoxă au întrerupt proiecția filmului „120 Battements par minute / 120 de bătăi pe minut”, despre care spun că face propagandă homosexuală.

„Rezultatul referendumului din weekend va fi o declarație de independență față de UE. Asta e miza. Îi rog pe compatrioții mei să vină într-un număr copleșitor la urne”, a spus luni seara fostul lider al Ligii Studenților, Marian Munteanu, în cadrul unei dezbateri televizate.

Ciprian Necula: „Vom avea în curând un nou partid iliberal”

Sociologul Ciprian Necula, fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene și candidat pe listele PSD la alegerile parlamentare din 2016, se teme că ideile care se vehiculează în jurul referendumului se pot coagula în jurul unei formațiuni politice cu caracter ultraconservator și naționalist-ortodox.

„Îmi este scârbă de modul în care majoritatea politicienilor noștri se bat pentru un loc de frunte în conservatorismul ortodox. Sunt excepții în toate partidele, puține! Îmi este teamă că vom părăsi UE, nu pentru că vrem, ci pentru că ieșim total din zona de principii la care am aderat, dar, din populism ieftin, interes personal, mișelism și/sau prostie… nu am reușit să ne calificăm nici măcar în zona unor state în proces de preaderare. Cetățenii români sunt cei care vor plăti nota corupției, a ortodoxismului politic, a conservatorismului xenofob promovat ca politică națională și valori profunde ale poporului.

Ce social democrație, ce liberalism, ei sunt doar conservatori… în grade diferite. Îmi pare rău pentru acest popor pe cale să rateze, încă o dată, un «destin» european. Cel mai probabil, în curând, vom avea un nou partid, fondat prin manipularea unor milioane de cetățeni de către o coaliție iliberală și antidemocratică folosind democrația și BOR pentru a distruge tocmai fundamentul democrației (s-a mai întâmplat în istorie, recent).

Toate acestea, cu blagoslovirea și mâna invizibilă (până recent) a preoților ortodocși (nu toți, sunt și excepții), a preoților catolici, a pastorilor neoprotestanți și ai altor culte/religii. Referendumul minunat, paradoxal, nu schimbă absolut nimic, doar dă putere și credibilitate unora care folosesc credința onestă a cetățenilor în scopuri politice diabolice.

Astfel, dragi creștini, orice preot vă cere să mergeți la referendum și să votați da nu respectă credința voastră, ci vă ispitește în scopuri politice. Europa e singura noastră șansă”, spune Ciprian Necula.

El a demisionat din PSD în februarie 2017, pe fondul protestelor împotriva Ordonanței 13, afirmând că nu se mai regăsește în acest partid.