Săptămâna trecută a fost primul termen în apelul făcut de președintele PSD Liviu Dragnea la condamnarea primită în primă instanță în dosarul angajărilor fictive, judecat de Curtea Supremă. Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și jumătate pentru instigare la abuz în serviciu, pentru că ar fi dispus angajarea a două persoane la Direcția de Protecție a copilului din Teleorman care între timp lucrau pentru el, la PSD. La acea vreme, Dragnea era șef al organizației locale a PSD și președinte al consiliului județean. Instanța Supremă a dat un nou termen de judecată pentru data de 5 noiembrie, după ce Dragnea a anunțat că își caută avocat. Și procurorii au făcut apel și au cerut dublarea pedepsei la 7 ani de închisoare. Președintele PSD nu s-a prezentat la proces, absența sa inclusiv din spațiul public fiind pusă în legătură cu eșecul referendumului pentru familie, față de care Dragnea și-a afirmat personal susținerea. El a spus despre referendumul de modificare a Constituției – pentru redefinirea familiei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie – că reprezintă un „moment de cotitură” pentru țară. Referendumul s-a încheiat în urmă cu o zi cu o înfrângere zdrobitoare, pentru că nu s-a întrunit cvorumul de 30% necesar validării sale. În fața Curții Supreme, șeful PSD a fost așteptat de zeci de oameni veniți să-l susțină, dar și de contestatari, manifestanți obișnuiți ai protestelor #rezist. Lucrurile au degenerat, iar jandarmii au intervenit și i-au somat pe protestatari să plece pe motiv că participă la o adunare neorganizată.

În acest timp, Dragnea a dat în judecată conducerea Instanței Supreme, nemulțumit de componența completului care îi judecă apelul. În aceeași zi, el și-a delegat atribuțiile de șef al Camerei Deputaților către vicepreședintele Florin Iordache, om de încredere și autor al controversatelor modificări la legile Justiției, prin care se dezincriminează infracțiunea pentru care Dragnea este condamnat în procesul la care a făcut apel.

Acțiunea făcută de Dragnea la Curtea de Apel București împotriva Instanței Supreme și Colegiului său de conducere este înregistrată cu data de 5 octombrie, cu trei zile înainte de termenul de luni.

În paralel, premierul Viorica Dăncilă a sesizat Curtea Constituțională acuzând Curtea Supremă că „a săvârșit și săvârșește acte și acțiuni concrete prin care își arogă competențe ce nu-i aparțin, încălcând competența constituțională a altei autorități, și anume a Parlamentului”. Dăncilă semnalează un posibil conflict juridic între parlament și Curtea Supremă privind formarea completelor de cinci judecători de la Înalta Curte. Ea acuză colegiul de conducere al Instanței Supreme că încalcă voința parlamentului și că ignoră jurisprudența CCR și europeană, acționând „ca un veritabil legiuitor”. Prin conflictul juridic pe care l-ar fi creat, Curtea Supremă împiedică liberul acces la justiție și afectează imparțialitatea instanțelor de judecată, mai spune Dăncilă în solicitarea trimisă Curții Constituționale.

Controversele privind formarea completelor de cinci judecători de la instanța supremă au început după ce a intrat în vigoare Legea 304, de modificare a legii de organizare judiciară, promovată și votată în parlament de coaliția PSD-ALDE cu sprijinul UDMR. Aceasta prevede că vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și președintele Secției Penale nu mai conduc completele de cinci judecători și că toți magistrații din complet sunt trași la sorți.

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Cristina Tarcea, a anunțat la acel moment că modificările legislative aduse Legii nr. 304/2004 nu conțin norme tranzitorii în cazul formării completelor de cinci judecători, așa că schimbările intră în vigoare abia anul viitor. Cristina Tarcea a mai spus că de imediată aplicare este Legea 207/2018, care arată că aceste complete de cinci judecători se trag la sorți la începutul fiecărui an.