Udrea și Bica, arestate cu ajutorul Interpol. Instanțele britanice judecă extrădarea lui Adamescu și Popoviciu. Ghiță și Mazăre, de neatins

Justiția ultimilor ani a deschis un nou capitol după ce Direcția Națională Anticorupție (DNA) a demarat marile anchete soldate cu condamnarea unor nume sonore din politica autohtonă sau din lumea oamenilor de afaceri cu conexiuni extinse în cea politică. E vorba despre cei care au ales să fugă din țară pentru a scăpa de executarea pedepsei sau doar pentru a se sustrage unei anchete care avansează.

88
6 minute de lectură

Elena Udrea și Alina Bica au fost arestate la sfârșitul săptămânii trecute de Interpol în orașul San Jose din Costa Rica. Fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, și fosta șefă a Parchetului Antimafia, Alina Bica, condamnate în țară pentru corupție, au fost predate în custodia Curții Penale din San Jose. La doar o zi, cele două au primit mandate de arestare de 60 de zile, timp în care autoritatea pentru migrație va decide dacă le acordă statut de azilant sau dacă vor fi extrădate. În imaginile care au apărut la scurt timp pe YouTube, Udrea a apărut flancată de ofițeri Interpol, iar în imediata sa apropiere apare și un cărucior de copil. Ea anunțase în urmă cu o lună că a născut o fetiță. Avocatul Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, spunea că nu mai există nicio șansă ca aceasta să fie extrădată, odată ce a născut, întrucât copilul va primi cetățenie costaricană, iar statul nu va permite separarea lui de mamă.

Cu câteva luni înainte ca Udrea să fie reținută de Interpol, ministrul român al Justiției, Tudorel Toader, a spus că extrădarea lui Udrea, condamnată la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”, este posibilă chiar și în absența unui acord bilateral în acest sens. El a explicat că procesul de extrădare poate avansa în baza unor convenții internaționale la care România și Costa Rica sunt semnatare, în ciuda inexistenței unui acord privind extrădarea. România nu are tratat de extrădare cu statul Costa Rica, în schimb, Convenția ONU împotriva corupției ține loc de tratat bilateral pentru extrădare și este singurul instrument juridic la nivel global de luptă împotriva corupției, obligatoriu pentru toate statele semnatare – printre care România și Costa Rica. Articolul 44 din textul Convenției stabilește că „dacă un stat parte, care condiționează extrădarea de existența unui tratat, primește o cerere de extrădare de la un stat parte cu care nu a încheiat un asemenea tratat, acesta poate considera prezenta convenție ca temei legal de extrădare pentru infracțiunile la care se aplică prezentul articol”.

Elena Udrea a fost dată în urmărire de Poliția Română în luna iunie, după ce a fost condamnată de Curtea Supremă la 6 ani de închisoare cu executare în dosarul „Gala Bute” pentru luare de mită și abuz în serviciu.

Alina Bica, fosta șefă Antimafia, a cerut încă din ianuarie statut de refugiat politic în Costa Rica, înainte să fie condamnată definitiv la 4 ani de închisoare cu executare într-un dosar în care era acuzată de favorizarea făptuitorului. În cererile lor, în care au cerut statut de refugiat, cele două au motivat că ar fi fost condamnate politic.

Alexander Adamescu și Puiu Popoviciu, la un pas de extrădare

 

Oamenii de afaceri Bogdan Alexander Adamescu și Puiu Popoviciu ar putea fi extrădați din Anglia în următoarele două luni. Alexander Adamescu, fiul magnatului Dan Adamescu, decedat în timp ce ispășea o pedeapsă cu închisoare, și omul de afaceri Puiu Popoviciu au termene de judecată în luna octombrie la instanțele britanice.

Adamescu a fost arestat la Londra, în iunie 2016. Tribunalul București a emis în luna mai a acestui an un mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele său pentru că ar fi dat mită, împreună cu tatăl său, unor magistrați de la Tribunalul București pentru ca aceștia să dispună, în dosare privind procedura insolvenței, soluții favorabile unora dintre societățile la care acționar era Adamescu senior.

Popoviciu a fost condamnat definitiv anul trecut la 7 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu și dare de mită în dosarul Ferma Băneasa. Dat în urmărire internațională, a fost reținut la Londra în 14 august, anul trecut.

 

Ghiță și Mazăre, neverending story

 

Curtea de Apel din Belgrad a respins definitiv cererea autorităților române de extrădare a fostului deputat PSD Sebastian Ghiță în luna august a acestui an. Ministerul de Interne sârb a fost cel care i-a acordat lui Ghiță azil, considerând că acesta este persecutat din rațiuni politice. Ghiță a fugit din țară în noaptea de 19 spre 20 decembrie 2016 și a fost prins la Belgrad în 14 aprilie 2017. În data de 7 iunie, ministrul Justiției Tudorel Toader anunța că statul român se află în procedură de extrădare în cazul Sebastian Ghiță. Fostul deputat s-a făcut nevăzut imediat după ce a participat la o recepție dată de SRI. În interviurile telefonice date ulterior presei din România, fostul deputat a susținut că a luat decizia de a pleca din țară înainte cu o zi, când a participat la o întâlnire în vila de protocol K2 de la SRI și a văzut atitudinea celorlalți față de el, inclusiv a generalului Florian Coldea, care era în conducerea SRI la acea vremea. „Eram un mort viu”, a comentat Ghiță. Fostul său coleg de partid Adrian Țuțuianu explică prezența lui Ghiță, ca inculpat, la evenimente organizate de SRI prin faptul că ar fi fost considerat de serviciul secret o persoană cu „informații de interes” pentru securitatea națională.

Fostul primar PSD al Constanței, Radu Mazăre, este încă unul dintre fugarii de lux a căror extrădare trenează. Mazăre a cerut azil politic în Madagascar, deși legislația republicii nu reglementează nici noțiunea de azil și nici pe cea de refugiat. În schimb, pentru că are statut de investitor, Radu Mazăre are șanse mari să obțină dreptul de a locui permanent pe teritoriul statului din Oceanul Indian, condițiile fiind ușor de îndeplinit, în timp ce costurile nu depășesc 3.000 de dolari. În ceea ce privește extrădarea sa în România, dacă judecătorii vor accepta să îl dea în urmărire internațională, procedurile ar putea fi de durată: România nu are un acord de cooperare încheiat cu Madagascar. Mazăre a susținut, într-o scrisoare adresată „tuturor autorităților interesate din România”, că a decis să ceară azil politic în Madagascar pentru că este „o țintă politică a statului paralel”, iar în România nu mai are „nicio șansă să beneficieze de o justiție corectă, independentă, obiectivă și imparțială”. Mazăre a fost condamnat de Curtea de Apel București la 4 ani de închisoare cu suspendare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Mamaia, cu un prejudiciu de 114 milioane de euro, dar decizia nu este definitivă. El mai este judecat în alte trei dosare de corupție.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele