România și UE – vedere din Bruxelles

Să aibă România, de fapt, o problemă de inadecvare la unele realități europene? Să se fi plasat, oare, ea singură într-o poziție dezavantajoasă în raport cu partenerii? Sau teoria existenței unei rupturi între „noua” și „vechea” Europă să aibă, totuși, o anumită acoperire în realitate?

125
4 minute de lectură

Există două Europe, este încredințat un europarlamentar socialist care insistă să nu-i dăm numele. Europa, spune el, este una a dublelor standarde. În Europa de azi nu mai câștigi cu forța argumentelor, dacă ești din Est nu poți schimba nimic, dacă ești din Vest, poți. România are mulți oameni bine pregătiți în capitala Uniunii Europene, totuși, numai doi dintre ei au ajuns directori generali în Comisie – foarte puțin, raportat la țări de aceeași mărime. Când sună telefonul de la Berlin, de la Paris și de la București pentru susținerea unui candidat sau a altuia, care apel credeți că este luat în calcul?

Establishmentul din Vest nu cunoaște psihologia Estului și câteodată trebuie să faci eforturi majore pentru a nu deveni eurosceptic. Și tocmai pe această falie acționează și Federația Rusă, atrage atenția europarlamentarul.

Un alt exemplu de dublu standard: un important europarlamentar german și-a deschis cabinet la el acasă. Pe o parte, ia 1.000 de euro pentru chirie de la Parlamentul European și pe partea cealaltă, banii ajung tot în buzunarul lui. Vă imaginați ce s-ar întâmpla dacă un europarlamentar român ar face asta!

Apoi, spune el, România are o problemă cu managementul așteptărilor în cadrul Uniunii Europene. Se pare că am avut așteptări prea mari în comparație cu ceea ce puteam obține cu adevărat. Noi îi admirăm pe cei din Vestul Europei, de exemplu pentru autostrăzi și pentru infrastructura lor. Dar cea mai mare parte s-a făcut prin Planul Marshall, în anii de după război. Atunci când noi am aderat, în 2007, ei erau deja departe. Noi ar trebui să tragem concluziile apartenenței noastre de-abia spre anul 2050, crede europarlamentarul.

În orice caz, conchide el, așa-numitul Roexit este cea mai mare prostie posibilă. România a progresat foarte mult de la aderare încoace.

„Contrazic din tot sufletul o astfel de abordare”, dă replica europarlamentara Renate Weber, din cadrul grupului ALDE, atunci când i se povestește despre spusele colegului său de centru-stânga. „Poate că este urmarea unei experiențe personale, dar eu nu am văzut ca noi, românii, sau vecinii bulgari să fim tratați diferit. Este adevărat, multe subiecte se negociază, dar contează mult și cât muncești”, spune Renate Weber.

Totuși, există o problemă a României. Și ea este una de imagine, crede Adina Vălean, membră a PNL și a grupului PPE. Problema datează încă de la intrarea României în Uniunea Europeană. Să ne amintim numai de șocul produs în Vest ca urmare a liberei circulații a cetățenilor din Est, spune Adina Vălean.

Aici, ea vede o diferență majoră între România și Polonia, care este și ea criticată la ora actuală. Dar Polonia are un grad ridicat de absorbție a fondurilor europene, a beneficiat foarte mult de pe urma aderării și criticile sunt adresate guvernului ei. Pe când România pare a avea o problemă de ansamblu, ca țară, constată amar europarlamentara liberală.

Este o problemă de credibilitate la nivel guvernamental, crede la rândul său europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan. România a fost la masă atunci când s-au luat toate deciziile din cadrul instituțiilor europene. Europarlamentarii români au fost la dezbateri, miniștrii au participat și au votat la reuniunile Consiliului, comisarul român a fost în Colegiul Comisarilor. Este aici un dublu limbaj, care trebuie să înceteze, spune el.

„Ne apropiem de începutul președinției române a Consiliului Uniunii și credibilitatea guvernului este factorul esențial pentru succes. De exemplu, trebuie luate decizii privind Paza de Coastă europeană și doamna Carmen Dan va trebui să prezideze consiliul miniștrilor de Interne. Domnul Daea va trebui să prezideze consiliul miniștrilor Agriculturii, unde se vor lua decizii importante. Un alt subiect fundamental este portabilitatea pensiilor în Uniunea Europeană, unde vor decide miniștrii Muncii. Și ministrul nostru trebuie să conducă ședința”, încheie Siegfried Mureșan, pe un ton ușor sarcastic.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele