OK, rămânem cu Sibiul

Tehnic vorbind, România a ieșit cu bine din prima sa președinție rotativă a Consiliului Uniunii. Politic vorbind, sunt unele semne de întrebare. Dar „spiritul de la Sibiu” s-ar putea să fie cea mai valoroasă moștenire.

130
Foto: Bogdan Cristel

În cifre, stăm excelent. Președinția română a reușit să închidă un număr de 90 de dosare, considerat un adevărat record – și aceasta, într-un mandat considerat scurt, cu doar 100 de zile de sesiune parlamentară, înaintea alegerilor din mai.

Paisprezece dintre acestea au vizat pregătirile pentru Brexit, chiar dacă plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu s-a produs sub mandat românesc, așa cum se preconiza. Uniunea Economică și Monetară a făcut obiectul a 21 de dosare, iar în legătură cu viitorul Cadru Financiar Multianual, s-au adoptat zece dosare, dintre care se detașează înțelegerea pentru constituirea Fondului European de Apărare (menit a conferi autonomie strategică Europei) și cea privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Viitorul buget al Uniunii Europene nu s-a finalizat sub președinția română, așa cum sperau optimiștii, dar asta nu din vina Bucureștiului. A avut câștig de cauză interesul de a lăsa tema pe umerii viitorului Parlament European și ai viitoarei Comisii.

Dosarele cele mai dificile cărora România le-a făcut față a fost cel privind directiva dreptului de autor și mai ales directiva gazelor naturale. Discuțiile pe aceste teme s-au întins pe o perioadă de câțiva ani.

Gazele și drepturile de autor

După cum a comunicat președinția română, directiva drepturilor de autor introduce un nou drept pentru editorii de presă în ceea ce privește utilizarea digitală a publicațiilor lor de presă. Autorii operelor incluse în publicațiile de presă în cauză vor avea dreptul la o cotă din veniturile obținute de editorii de presă rezultate din acest nou drept.

În ceea ce privește platformele de partajare de conținut online, directiva clarifică cadrul juridic în care acestea funcționează. Aceste platforme vor trebui în principiu să obțină o licență pentru operele protejate prin drepturi de autor încărcate de utilizatori, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute în directivă.

Directiva gazelor naturale este strâns legată de interesele de securitate europene și nord-atlantice, în condițiile planurilor ruso-germane de a construi gazoductul Noth Stream 2, care ocolește Polonia și Germania. Proiectul a stârnit temerile est-europenilor, culminând cu reclamarea proiectului, de către Polonia, la Curtea Europeană de Justiție.

Compromisul la care s-a ajuns sub președinție română nu blochează proiectul Nord Stream 2, dând astfel satisfacție Berlinului, dar impune regulile UE inclusiv conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe. Astfel, directiva răspunde și temerilor statelor din Europa centrală și de Est, dar și îngrijorărilor formulate de Statele Unite.

Contrar multor semne de întrebare formulate la începutul președinției, legate de lipsa de experiență a Bucureștiului, dar și de capacitatea administrativă, România a trecut cu bine examenul, din punct de vedere tehnic și birocratic.

Probleme politice

Politic vorbind, România a intrat în mandatul european în plin conflict cu instituțiile europene, îndeosebi din cauza modificărilor operate de guvern și de majoritatea parlamentară în privința legilor justiției. Bucureștiul pur și simplu nu a ținut cont de recomandările Comisiei Europene, ale Parlamentului European, ale GRECO sau Comisiei de la Veneția. Toate aceste instituții au considerat că modificările aduse legilor justiției slăbesc independența magistraților, subminează lupta împotriva corupției și favorizează imixtiunea politicului în justiție. În plină exercitare a președinției europene, România a făcut obiectul unei rezoluții critice în Parlamentul European și mai mulți membri ai Comisiei Europene au invocat posibilitatea invocării Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, așa-numita „opțiune nucleară”, care ar putea lăsa statul membru fără drept de vot în Consiliu. De asemenea, partidele care formează coaliția de guvernare de la București au fost trimise în carantină de familiile lor politice. Socialiștii europeni au anunțat înghețarea relațiilor cu PSD, iar ALDE a fost suspendată din grupul liberal.

În perioada de maximă tensiune, care a precedat alegerile din 26 mai, partidele membre ale coaliției de guvernământ au îngroșat tonul, ducând o campanie de tip eurosceptic, bazată pe critici la adresa Bruxelles-ului și a statelor membre și vânturând teorii ale conspirației. Astfel, în loc să aducă acasă „mai multă Europă”, așa cum se spune că procedează statele care dețin președinția rotativă, guvernul de la București și partidele ce-l susțin au părut mai degrabă că vor să îndepărteze România de Uniunea Europeană.

Tonul s-a schimbat în PSD după înfrângerea în alegerile europarlamentare, urmată la doar o zi de condamnarea definitivă a președintelui său, Liviu Dragnea, principala voce antieuropeană din partid.

Premierul, Viorica Dăncilă, a aruncat întreaga răspundere pentru conflictul cu instituțiile europene pe umerii lui Liviu Dragnea și a dat de înțeles la Bruxelles că va ține cont de recomandările europene în privința justiției. Totuși, nicio inițiativă în acest sens nu a fost formulată de guvernul de la București.

Moldova ne-a surprins

Una dintre prioritățile formulate de România la începutul mandatului său a fost promovarea de acțiuni coordonate și coerente în vecinătatea Uniunii, prin aniversarea a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic și prin reafirmarea importanței Mării Negre pe agenda Uniunii Europene. Mulți au citit printre aceste rânduri promovarea interesului special pentru Republica Moldova, mai ales în contextul alegerilor din 24 februarie, considerate cruciale pentru mica republică.

Alegerile s-au terminat cu un rezultat nedecis și neclaritatea s-a menținut timp de patru luni, până când la Chișinău s-a produs un adevărat cutremur politic: constituirea alianței dintre Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor, fuga din țară a oligarhului Vladimir Plahotniuc și demolarea sistemului patronat de acesta. Evenimentele au luat prin surprindere Bucureștiul, iar președinția română nu a reușit să pună ea însăși subiectul pe agenda europeană, cu atât mai puțin să contribuie la medierea unei soluții.

„Spiritul de la Sibiu”

Din punct de vedere politic și mediatic, momentul de vârf al președinției române a fost Summitul de la Sibiu, din 9 mai. Evenimentul, dar și conferința din marja summitului au fost boicotate de membrii guvernului, scoțând încă o dată în evidență tensiunea existentă între București și Bruxelles, dar și disensiunile politice interne, dintre un guvern și o majoritate cu discurs eurosceptic și un președinte pro-european, gazdă a reuniunii.

A fost primul summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei și era conceput a da un semnal de unitate, după Brexitul preconizat a se produce în aprilie. Brexitul nu a avut loc, dar liderii europeni au adoptat o puternică declarație de unitate.

„Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de Fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison. Vom căuta întotdeauna soluții comune”, se spune în declarație.

Într-o perioadă în care disensiunile se manifestau vizibil pe multe direcții, liderii europeni au reușit ca, în orașul transilvan, să lase deoparte ceea ce-i separă, găsind un limbaj comun. Ceea ce i-a făcut pe comentatori să vorbească despre „Spiritul de la Sibiu”.

Declarația a avut urmări. La 21 iunie, liderii europeni au adoptat Agenda Strategică pentru următorii cinci ani, în care au promis „să protejeze modul de viață european” într-o lume „supusă schimbărilor rapide”.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele