Guvernarea se lovește de realitatea crudă a bugetului

362
Foto: Bogdan Cristel
7 minute de lectură

Actualul guvern se confruntă cu cel puțin două probleme majore: strângerea cioburilor legislative după Ordonanța 114 și bugetul. Fără a declara explicit, Executivul a pornit încă de la începutul anului la modificări ale Ordonanței 114. Doar că după ce răul a fost făcut, repararea situației nu se face deloc simplu.

Taxa pe activele bancare a fost mult redusă, IRCC a înlocuit ROBOR pentru creditele adresate persoanelor fizice, dar acum toată lumea constată că schimbarea nu a adus o scădere importantă a dobânzii. Dimpotrivă, s-ar putea ca în perioada următoare noua dobândă IRCC să fie chiar mai mare decât ROBOR.

Pentru sectorul construcțiilor, a apărut o ordonanță separată care clarifică o parte din confuziile ordonanței, dar nu rezolvă o mare încurcătură. Ea a fost semnalată de avocatul Gabriel Biriș, care a explicat că facilitățile salariale ale angajaților din construcții sunt acordate pe baza unei scheme de ajutor de stat. Facilitățile au fost aplicate anul acesta, ajutorul de stat încă nu a fost aprobat de Comisia Europeană. Ce va însemna un refuz al instituției de la Bruxelles care se ocupă cu respectarea concurenței în Europa? Practic, companiile vor trebui să plătească banii către buget. Astfel, toate facilitățile se vor transforma într-o piatră de moară pentru companii. În plus, salariații din sectorul construcțiilor se află într-o situație specială: nu plătesc contribuția de sănătate, nu mai achită nici contribuția la pilonul doi de pensii, administrat privat, și au devenit cei mai favorizați angajați din economia locală. Până la proba contrarie.

Ordonanța 114 a fost mult îndulcită și în ceea ce privește nevoia de capitalizare a administratorilor de fonduri. Cota de capital care trebuie adusă de acționari a fost mult redusă, în schimbul unei promisiuni că fondurile private vor finanța marile proiecte de infrastructură. Dacă se va întâmpla acest lucru, rămâne de văzut.

În ceea ce privește sectorul energetic, ordonanța se pare că a fost suficientă pentru a-i speria pe investitorii care doreau să deschidă exploatarea de gaze în Marea Neagră. La jumătatea anului, investițiile offshore sunt blocate, iar companiile implicate în proiect nu au oferit niciun răspuns clar cu privire la intenția lor. Se pare că nenumăratele schimbări ale decidenților români au pus investițiile în așteptare.

La fel s-a întâmplat și în industria de telecomunicații. În sensul că guvernul și-a asumat prin Ordonanța 114 o țintă de atins pentru licitațiile pentru licențele 5G. Ținta avansată este de un miliard de euro. Realitatea va fi alta. Deja operatorii de telefonie și statul au intrat într-un adevărat joc de negociere. Pe de o parte, companiile testează deja tehnologia 5G, iar experții afirmă că noua tehnologie nu este, în acest moment, strict necesară pentru piața românească. Acum, 5G poate fi înlocuit cu fibra optică, fapt care arată că interesul pentru achiziționarea licențelor ar putea să fie mult mai mic decât se așteaptă statul.

Pe de altă parte, statul român are posibilitatea de a anunța că licitațiile de anul acesta nu vor mai fi reluate într-un viitor apropiat.

Cert este că se pare că oficialii statului au înțeles că suma pe care și-o doresc din licitație este exagerată, astfel că se pregătește un act normativ de modificare a ordonanței, care prevede, printre altele, că licitațiile de spectru pot pleca de la sume stabilite de autoritatea de reglementare în domeniu și nu de la nevoia de bani a Ministerului Finanțelor.

În orice caz, dacă bugetul mizează pe obținerea unui miliard de euro din licitațiile 5G, este foarte posibil să aibă o imensă dezamăgire: banii să fie mai puțini sau deloc. Ceea ce va pune și mai multă presiune asupra indicatorilor bugetari și așa destul de șifonați.

Ministerul Finanțelor a publicat datele bugetare pe primele cinci luni ale anului și cifrele nu oferă prea multe motive de optimism. În continuare, cheltuielile depășesc creșterea veniturilor, iar dezechilibrele bugetare sunt extrem de prezente.

Efectul cheltuielilor exagerate se simte la nivelul deficitului bugetar. Acesta continuă să crească în ritm susținut, ajungând la 14,7 miliarde de lei, adică 1,4% din PIB. În acest ritm, deficitul pe întregul an ar putea să depășească 30 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna un record absolut.

De fapt, nimeni nu recunoaște oficial, dar bugetul de anul acesta este sub o presiune foarte mare. Banii de salarii au fost incluși doar până în a doua jumătate a anului. Se merge pe ideea aceasta și se rezolvă lucrurile la prima rectificare bugetară. Doar că anul acesta s-ar putea să fie diferit. Adică, să se constate la rectificare că toată lumea a cheltuit și că tăieri și realocări se pot face cel mult de la investiții neefectuate.

De asemenea, fondul de pensii care acum pare echilibrat va trebui să suporte creșterile care se vor aplica începând cu septembrie. Sumele nu sunt neglijabile, iar estimările arată că va fi nevoie de un plus la pensii de cel puțin un miliard de euro.

De altfel, semnele dezechilibrului bugetar au apărut deja. Teatrele și institutele de cercetare au bugete tăiate, administrația locală cere vehement mai mulți bani de la buget, iar ministrul finanțelor vorbește tot mai des de o restructurare a aparatului administrativ. Este puțin probabil să aibă loc o restructurare serioasă într-un an electoral, dar este clar că presiunea bugetară există.

Veniturile bugetare totale au crescut cu 11%, iar creșterile au fost la aproape toate capitolele. Adică, au urcat încasările bugetare din impozitul pe profit, salarii și venit, cele din TVA și accize. Saltul cel mai spectaculos este realizat de contribuțiile de asigurări, care au crescut cu 18,5%. Explicația este aceeași de o bună perioadă, respectiv trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Pe de altă parte, creșterea încasărilor la capitolul contribuții de asigurări este pusă pe seama creșterii numărului de locuri de muncă.

Dacă zona de venituri bugetare a evoluat în primele cinci luni relativ bine, cheltuielile riscă să scape de sub control. Iată câteva exemple: cheltuielile de personal au urcat cu 24,6%. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 14,8%, cele cu dobânzile au crescut cu 13,7%, iar cele cu asistența socială au urcat cu 15%.

Cu o singură excepție, cheltuielile cu investițiile. Pe hârtie, în buget, alocările pentru investițiile publice au crescut cu 500 milioane de lei, adică la 6,2 miliarde de lei.

Așadar, marile proiecte ale coaliției de guvernare se vor lovi în partea a doua a anului de realitatea bugetară. Banii disponibili în buget vor tăia elanul aplicării unor măsuri economice ultrapopuliste.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele