Orban față cu Europa: greu de ucis

37
7 minute de lectură

Viktor Orban va supraviețui asaltului partenerilor europeni și va evita activarea „opțiunii nucleare” în cazul Ungariei. Ultima sa redută, indestructibilă: susținerea din partea Poloniei în Consiliu. Dar până atunci, el și-a pregătit minuțios, în această vară, confruntarea din Parlamentul European, profitând de avansul extremei drepte, dar și de slăbiciunile din cadrul familiei sale politice, PPE.

Reporterii acreditați la prima sesiune plenară a Parlamentului de la Strasbourg din această toamnă au vorbit despre o atmosferă cu adevărat electrică în preajma discutării subiectului Ungaria. Viktor Orban, incontestabilul număr unu de la Budapesta, era așteptat cu înfrigurare să-și expună punctul de vedere în fața eurodeputaților.

Iar așteptarea le-a fost prelungită – premierul ungar a întârziat la dezbatere, probabil intenționat, vreo zece minute. Mulți eurodeputați au luat asta ca pe o sfidare, transmit corespondenții de la Strasbourg.

Altfel, prestația lui Orban nu a surprins – pe de o parte, el simțea că are puține șanse în fața Parlamentului și a făcut pe victima spunând că știe că decizia împotriva țării sale e deja luată. Pe de altă parte, el știa la fel de bine că activarea celebrului Articol 7 are șanse cvasinule de a se produce în realitate, câtă vreme nu se va putea realiza unanimitate în Consiliu, cel puțin Polonia urmând a vota împotrivă.

„Veți pedepsi Ungaria”…

Acuzat de încălcarea valorilor fundamentale europene, Orban a denunțat un șantaj din partea partenerilor europeni.

„Știu că v-ați hotărât deja, că o majoritate va aproba raportul și că discursul meu nu vă va schimba părerea. Și totuși am venit azi aici, pentru că nu veți condamna un guvern, ci o țară, o națiune.

O țară care este membră a familiei națiunilor creștin-europene de peste 1.000 de ani. Veți condamna Ungaria, care și-a vărsat sângele de câte ori a fost nevoie, care a luptat cu Armata Roșie a Uniunii Sovietice și care și-a deschis porțile pentru prietenii din RDG. Ungaria a luptat pentru libertate și democrație.

Aceia care acuză Ungaria sunt cei care nu au trebuit să-și asume riscuri, ei vor să-i condamne pe cei care au luptat contra comunismului. Acest raport este o insultă la adresa Ungariei și la adresa onoarei Ungariei. (…) Ungaria va fi pedepsită pentru că a refuzat să fie o țară de imigranți. Oricare va fi decizia, Ungaria nu va accepta acest șantaj”, a replicat Orban.

Totuși, nu despre migrație este vorba în principal atunci când vine vorba despre posibila și extrem de improbabila sancționare a Ungariei prin activarea Articolului 7, prin care unui stat membru ar putea să-i fie retras dreptul de vot în Consiliu.

Dar nu e vorba (doar) despre migrație…

Raportul eurodeputatei Judith Sargentini (din grupul Verzilor) vorbește despre o listă mult mai lungă de preocupări.

Raportul vorbește în detaliu despre amenințările la libertatea mass-mediei, despre repunerea în discuție a independenței justiției, despre atacurile regulate împotriva organizațiilor neguvernamentale, renașterea antisemitismului, precum și repunerea în discuție a anumitor drepturi sociale. De asemenea, guvernul ungar este acuzat că drenează banii contribuabilului european în interesul unui grup restrâns de apropiați ai lui Viktor Orban.

Raportul Sargentini denunța și politica Budapestei privind migrația, mai precis refuzul de a aplica decizia privind împărțirea refugiaților între statele membre pentru a ușura situația Italiei și a Greciei. Un gest de refuz al principiului solidarității europene, spune Raportul Sargentini.

Chestiunea este însă cât se poate de sensibilă, iar șansa lui Orban vine nu doar dinspre sprijinul Poloniei în Consiliu, ci și dinspre propria familie politică, PPE.

Mai rău fără Orban

Partidul lui Orban, FIDESZ, domină autoritar viața politică în Ungaria de mai bine de zece ani. Ungaria trimite 21 de deputați în legislativul european, dintre care 12 fac parte din FIDESZ, deci contribuie la statutul PPE de prim grup politic și – extrem de important – de grup care dă președintele Comisiei Europene. Dată fiind popularitatea de care Orban continuă să se bucure în țara sa, este chiar de așteptat ca numărul reprezentanților maghiari în PPE să crească la alegerile din primăvara anului viitor.

PPE, dominat de creștin-democrații germani, nu-și poate permite o asemenea pierdere, mai ales că se așteaptă o creștere a susținerii pentru partidele eurosceptice și naționaliste. Astfel că orice loc în Parlamentul European este esențial dacă PPE vrea să română la timonă și în viitorul mandat de cinci ani. Cu atât mai mult cu cât Angela Merkel este slăbită politic la ea acasă și principalul ei partener în construcția europeană, Emmanuel Macron, caută să-și formeze propriul grup la nivel european.

De altfel, președintele grupului PPE, germanul Manfred Weber, a fost unul dintre primii care și-a anunțat interesul pentru viitorul post de președinte al Comisiei Europene. Și el este susținut de cancelarul Angela Merkel. Weber este descris – fie critic, fie admirativ – drept „prieten al iliberalilor” sau drept unul dintre puținii politicieni din zona tradițională capabil să discute cu cei situați și mai la dreapta.

La ce e bună extrema dreaptă

Orban, la rândul său, și-a jucat cartea – și a jucat-o bine. Pe cât de tare s-a victimizat în Parlamentul European, pe atât de cinic s-a jucat cu cei din extrema dreaptă.

La sfârșitul lui iulie, el a salutat proiectul ultraconservatorului american Steve Bannon, fost șef de campanie al lui Donald Trump, privind înființarea unei fundații europene care să susțină partidele naționaliste și eurosceptice.

În august, Orban s-a întâlnit cu ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, și l-a desemnat pe președintele francez, Emmanuel Macron, drept principalul său inamic în Europa. În plus, Heinz-Christian Strache, liderul formațiunii de extremă dreapta Partidul Libertății (FPO), aflată în coaliția de guvernare de la Viena, a avansat ideea formării unui grup politic comun în Parlamentul European cu FIDESZ. Prin câteva mișcări abile făcute în această vară, Orban s-a asigurat de sprijinul naționaliștilor, suveraniștilor și euroscepticilor, esențial pentru evitarea unui vot de două treimi împotriva Ungariei în Parlamentul European. În plus, a pus cartoful fierbinte în mâinile PPE: dacă voi veți decide să mă sancționați, atunci am unde să plec și veți avea probleme și mai mari.

Orban va supraviețui, amenințarea sa cu scoaterea cuiului grenadei se pare că va reuși. Rămâne de văzut care va fi prețul.

Dezbaterile pentru bugetul 2020-2027 se anunță aspre și există o dorință exprimată deja în mari capitale, printre care Berlin și Paris, ca alocările pentru statele „rebele” din Europa Centrală să fie serios revizuite. În jos, desigur. Mai ales că Uniunea are acum și alte priorități în afara politicii de coeziune, cum ar fi securizarea frontierelor și răspunsul la provocările migrației, crearea propriilor structuri de apărare.

Iar când comisarul pentru Buget, germanul Guenther Oettinger, unul dintre fidelii Angelei Merkel, declară că Ungaria, Polonia și România vor să distrugă proiectul european, atunci lucrurile par într-adevăr complicate pentru cei din Europa Centrală și de Est.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele