Paradoxurile unei creșteri cu costuri

O valoare nominală a produsului intern brut greu de explicat, un buget construit pe derogări de la legea responsabilității fiscale și de la plafoanele stabilite legal, un deficit bugetar în creștere spectaculoasă, împrumuturi tot mai multe și mai mari și o creștere a plăților restante. Acestea sunt coordonatele sub care s-a derulat, anul trecut, bugetul de stat.

135
6 minute de lectură

Cum e posibil

Un buget care a suferit de câteva paradoxuri. Primul dintre ele este chiar cel privind creșterea economică. Cifra cu care era construit bugetul pentru anul trecut era de 5,5%, iar ritmul creșterii economice s-a oprit la 4,1%.

Ciudat este că valoarea nominală a produsului intern brut a depășit orice așteptări. Adică, estimarea pentru anul trecut era de aproximativ 908 miliarde de lei, iar raportarea statistică efectivă a ajuns la 944 de miliarde de lei. Cum este posibil, cu atât mai mult cu cât cifra de creștere economică a fost mult sub cea prognozată? Singura explicație, pe care o găsim în raportul Ministerului Finanțelor asupra execuției bugetare pe anul 2018, este că a existat o diferență în plus, de 14,2 miliarde de lei, la calculul produsului intern brut din anul 2017. O diferență pozitivă care a apărut după elaborarea bugetului pe anul 2018 și care a avut un impact pozitiv asupra PIB pe anul 2018. Cu alte cuvinte, PIB-ul mai mare din 2017 a contribuit la valoarea nominală a PIB din 2018.

Inflația mai mare a contribuit la valoarea nominală a PIB

Și mai este ceva. Inflația mai mare, 4,63% față de 3,1%, nivelul prognozat în buget, a mai pus ceva la valoarea nominală a PIB. În felul acesta, politicienii se pot lăuda că au obținut cel mai mare PIB din istorie.

Față de prognoza pe baza căreia s-a construit bugetul pe anul trecut, rata inflației a fost depășită, iar cursul de schimb valutar leu-euro nu s-a încadrat în prognoză, respectiv a fost în medie de 4,65 lei pentru un euro, față de 4,55 lei, pentru un euro, cât era estimat la începutul anului 2018.

Singurele cifre mai bune decât prognoza inițială sunt cele ale salariului mediu net, un indicator tras în sus de politica salarială bugetară (2.685 lei, față de 2.614 lei) și rata șomajului (3,3%, față de o estimare de 3,9%). Dar toată lumea știe că mulți șomeri români își caută de lucru în Europa și nu în țară, fenomen care deformează raportarea statistică a șomajului. 

În ceea ce privește deficitul bugetar, cifrele sunt sugestive. Ultimul an de echilibru bugetar a fost 2015, atunci când, să ne aducem aminte, guvernul Ponta a inițiat un program de relaxare fiscală și, în același timp, de creștere a salariilor bugetare.

În 2015, deficitul a fost de numai 5 miliarde de lei, ceea ce a însemnat 0,7% din PIB. Spre comparație, în anul 2017, deficitul bugetar a ajuns la 23 de miliarde de lei (2,7% din PIB), iar în 2018, a fost de 28,5 miliarde de lei (3% din PIB). Evoluția deficitului a fost cauzată de supralicitarea programului început în anul 2015, în sensul că s-au adăugat noi cheltuieli cu salariile și pensiile. Anul acesta, este de așteptat ca deficitul bugetar să depășească 30 de miliarde de lei. Un adevărat record! Negativ.

Deficitul structural, complet deviat de la ținte

În ceea ce privește deficitul structural, acest indicator este deviat complet de la ținta asumată la nivel european, de 2,7% din PIB, într-o ușoară scădere față de anul trecut (2,9% din PIB), dar foarte departe de incredibila cifră din anul 2015, 0,1% din PIB. Orice s-ar spune, doar privind nivelul deficitelor (bugetar și structural), se poate constata dezechilibrul bugetar pronunțat pe care îl traversează finanțele publice din România.

Apoi, bugetul pe anul trecut a fost derulat pe baza unui nesfârșit șir de derogări de la legea responsabilității fiscale și de la plafoanele stabilite prin lege. Aproape toate plafoanele asumate, la începutul anului, au fost modificate: deficitul bugetar, cheltuielile de personal (care au ajuns la 9,1% din PIB, iar anul acesta vor depăși 10% din PIB) și cheltuielile totale.

Trei miliarde de lei în plus pentru salariile din administrația locală

De exemplu, la prima rectificare bugetară a anului trecut, cheltuielile de personal ale administrației locale au fost majorate cu trei miliarde de lei.

Ministrul Energiei, Anton Anton face o vizita de lucru la Complexul Energetic Oltenia , la sediul Sucursalei Electrocentrale Craiova II , joi 21 februarie 2019 . Badea Remus Nicolae (C) foto

Interesant este capitolul arierate. Dacă, la nivelul bugetului de stat, nivelul arieratelor nu este exagerat, 192 de milioane de lei, în schimb companiile de stat prezintă cifre îngrijorătoare. Astfel, plățile restante înregistrate de întreprinderile publice cu subordonare centrală au crescut cu 318 milioane de lei, până la 4,2 miliarde de lei. Întreprinderile publice aflate în insolvență sau reorganizare au plăți restante de 3,5 miliarde de lei. În total, companiile de stat, active și inactive, au o datorie către economie de 7,7 miliarde de lei. Enorm.

Profitul brut al companiilor de stat a scăzut de la 7,8 miliarde de lei, în anul 2017, la 5,1 miliarde de lei, anul trecut. Cele mai drastice ajustări au avut loc la Complexul Energetic Hunedoara (de la un profit de 276 de milioane de lei, în 2017, la pierderi de 997 de milioane de lei, anul trecut) și la Romgaz, unde profitul s-a diminuat de la un an la altul cu 528 de milioane de lei.

Investiții mici, rezultate discrete

Raportul Ministerului Finanțelor indică și principalele proiecte de investiții, aflate în derulare, finanțate, anul trecut, de la buget. Ele sunt: autostrada Transilvania – 480 de milioane de lei; calea ferată Curtici-Simeria – 718 milioane de lei; autostrada Sebeș-Turda – 227 de milioane de lei; autostrada Lugoj-Deva – 295 de milioane de lei; magistrala de metrou Drumul Taberei – 240 de milioane de lei și proiectul RO-NET – 128 de milioane de lei. Se poate vedea că sumele alocate pentru investițiile în infrastructură nu sunt foarte mari, iar rezultatele rămân foarte discrete.

Stocurile, aflate în centrul atenției pentru ponderea nefirească pe care o au asupra creșterii economice, au ajuns anul trecut la 23 de miliarde de lei (stocuri guvernamentale), cu două miliarde de lei mai mult decât în anul precedent și cu patru miliarde de lei în plus față de anul 2016.

În 2018, împrumuturi de 28.400 de euro pe minut

În fine, raportul pe anul 2018 sintetizează și felul în care au fost acoperite deficitul bugetar și datoria publică ajunsă la scadență. Prin împrumuturi, bineînțeles. De pe piața interbancară locală, au fost împrumutați 43 de miliarde de lei și 612 milioane de euro, titlurile de stat pentru populație au adus la buget, prin împrumuturi, două miliarde de lei, iar de pe piața externă au fost atrași 3,75 miliarde de euro și 1,2 miliarde de dolari. În total, este vorba despre aproximativ 15,1 miliarde de euro, adică 1,25 miliarde de euro pe lună, ceea ce înseamnă aproximativ 41 de milioane de euro pe zi, adică aproximativ 28.400 de euro pe minut.

Acestea sunt rezultatele bugetare ale unei politici financiare extrem de generoase cu sectorul public și deloc performantă în ceea ce privește investițiile.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele