Rezoluția privind statul de drept a fost adoptată cu 473 de voturi pentru, 151 împotrivă și 40 de abțineri. Documentul conține treisprezece recomandări, care arată îngrijorarea europarlamentarilor față de modificarea Legilor Justiției și a Codurilor penale, făcută de puterea de la București, despre care se spune că pun în pericol independența Justiției din România și capacitatea sa de a lupta împotriva corupției. În același document, convenit între toate grupurile parlamentare din Parlamentul European, inclusiv partenerii politici ai PSD, este condamnată intervenția brutală a jandarmeriei la protestele din 10 august din Piața Victoriei.

Documentul, întocmit ca un veritabil rechizitoriu făcut puterii de la București, conține 13 recomandări privind statul de drept. 

Este fundamentală, se spune în document, garantarea respectării valorilor europene comune enumerate la articolul 2 din Tratatul pentru Uniunea Europeană: valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați, se mai spune în documentul citat. 

Independența Justiției, esențială într-un stat de drept

Parlamentul European s-a arătat profund îngrijorat de rescrierea Legilor Justiției și a legislației penale, în mod special de potențialul de a submina structural independența sistemului de justiție și capacitatea de a lupta eficient împotriva corupției din România, precum și de a afecta statul de drept. De asemenea, PE condamnă intervenția violentă și disproporționată a forțelor de ordine în timpul protestelor de la București din luna august. Autoritățile române sunt invitate să instituie garanții pentru a asigura o bază transparentă și legală pentru orice cooperare instituțională și să evite orice ingerință care ar putea afecta sistemul de control și echilibru. 

Lupta anticorupție trebuie să continue 

O recomandare specială le este făcută autorităților de la București pentru contracararea oricăror măsuri care ar dezincrimina corupția și li se cere să aplice strategia națională anticorupție. De asemenea, le recomandă ferm să reconsidere legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor, cu atenție la potențialul efect de intimidare pe care îl poate avea asupra societății civile și la modul în care afectează principiul libertății de asociere și dreptul la viață privată. Această legislație, se mai spune în document, ar trebui să fie în deplină conformitate cu cadrul UE. 

Parlamentul European s-a arătat profund îngrijorat cu privire la restricțiile politice și libertatea presei și față de propunerile legislative care pedepsesc denigrarea României în afara țării. 

Recomandările CE, GRECO și ale Comisiei de la Veneția, obligatorii

Parlamentul și Guvernul României sunt îndemnate să pună în aplicare toate recomandările Comisiei Europene, GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar. 

PE încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneția o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală și invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în baza principiului cooperării loiale, așa cum este prevăzut în Tratat. PE își reiterează regretul cu privire la faptul că CE a decis să nu publice Raportul UE anticorupție pe 2017, solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupție anuală în toate statele membre și invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și ușor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupției în statele membre și pentru a evalua politicile lor anticorupție. 

De asemenea, PE solicită insistent un proces periodic, sistematic și obiectiv de monitorizare și de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce privește democrația, drepturile fundamentale și statul de drept, cu implicarea Consiliului, a Comisiei și a Parlamentului, în conformitate cu propunerile din Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale. Parlamentul European reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei țări. Prin documentul adoptat marți, PE solicită Comisiei Europene să monitorizeze acțiunile întreprinse de autoritățile române în urma recomandărilor adoptate prin Rezoluție, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluții adecvate. Rezoluția va ajunge pe masa de lucru a Comisiei Europene, a Consiliului, a guvernelor și a parlamentelor statelor membre și a președintelui României.

Avertismentele lui Timmermans

Rezoluția, adoptată marți de Parlamentul European, survine unei dezbateri care a avut loc la începutul lunii octombrie în plenul legislativului european, la care a fost prezentă și premierul Viorica Dăncilă, dar și Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, care și-a arătat îngrijorarea față de punerea în pericol a sistemului judiciar și a capacității sale de a mai putea lupta împotriva corupției după modificarea legilor Justiției și a Codurilor penale. 

În intervenția sa din finalul dezbaterii despre România, Timmermans a spus atunci că, în ciuda progreselor făcute în cei 30 de ani de la căderea dictaturii comuniste, România riscă să nu treacă linia de sosire. El a cerut puterii de la București să țină cont de raportul MCV din noiembrie 2017 și de recomandările făcute de organismele europene. „Dacă Comisia trebuie să fie extrem de brutală pentru evaluare, o vom face. Nu este o amenințare, noi suntem gardienii tratatelor și ne luăm acest rol în serios”, a avertizat oficialul european.

Peste doar câteva zile, Timmermans avea să-i transmită Vioricăi Dăncilă un set de 18 întrebări care priveau, punctual, modificările făcute codurilor penale. El avertiza că, prin aceste modificări, România riscă să încalce trei directive europene în domeniu. 

Siegfried Mureșan: Rezoluția apără România 

Rezoluția Parlamentului European „este, în primul rând, o poziționare clară de partea oamenilor, a statului de drept și a independenței justiției în lupta cu guvernarea PSD-ALDE care vrea să pună mâna pe justiție. Parlamentul European condamnă, prin această rezoluție, intervenția violentă și disproporționată a autorităților la protestele din 10 august 2018”, a comentat europarlamentarul Siegfrid Mureșan, membru al PNL. 

Totodată, rezoluția, care critică sever schimbările operate de coaliția de guvernare în legislație, cere „Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția privind reformele în justiție”, a adăugat Mureșan. 

„Mai cerem Guvernului să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar. Rezoluția nu cere nicio sancțiune pentru România, rezoluția apără România si pe români de politicienii care vor sa controleze justiția. Noi, PNL, am criticat dintotdeauna toate demersurile de slăbire a legilor Justiției. Votul de astăzi în favoarea rezoluției și de susținere a oamenilor care vor justiție independentă este poziția firească ca urmare a demersurilor PNL de doi ani de zile de a se împotrivi tuturor atacurilor PSD-ALDE la valorile democratice europene”, a spus Mureșan într-un comunicat de presă. 

Delegația PSD din PE: demers politicianist, coordonat de dreapta populistă

„Știm bine că îndeplinim toate condițiile să intrăm în Schengen, și cu toate acestea suntem încă blocați din motive politice. Știm că am făcut progrese în ceea ce privește macroeconomia, și cu toate acestea suntem încă tratați ca o țară din lumea a treia. Venim și demonstrăm abuzurile DNA și ale serviciilor secrete, dar ele sunt ignorate în mod ostentativ. Dreapta populistă, care a pus stăpânire pe Europa, nu este interesată de toate aceste nedreptăți flagrante. Singura preocupare este creionarea imaginii unei Românii slabe, prin acțiuni precum această rezoluție. Documentul nu este altceva decât o colecție de sloganuri politicianiste, fără valoare efectivă și al cărui singur rol este menținerea țării noastre la periferia Uniunii Europene. Există interese foarte mari ca țara noastră să nu fie un partener egal la masa negocierilor, motiv pentru care este lovită constant prin asemenea demersuri.”