Guvernul român, pe linia dură față de Comisia Europeană

Izolare și frustrare la București, după ce Parlamentul European a adoptat marți rezoluția care exprimă îngrijorări cu privire la statul de drept din România, violențele jandarmilor din timpul manifestației de protest din 10 august și presiunile asupra presei independente și societății civile.

56
8 minute de lectură

Rezoluția a fost votată cu o majoritate covârșitoare: 473 de voturi pentru, 151 împotrivă și 40 de abțineri, din totalul de 749 de membri ai PE.

În grupul S&D (din care face parte PSD), 133 de europarlamentari din 190 au votat pentru rezoluție, inclusiv liderul grupului, Udo Bullmann (Germania).

Doar 23 de europarlamentari socialiști au votat împotriva rezoluției, dintre care 10 erau din România.

În Grupul ALDE, 50 de deputați din 70 au votat rezoluția, inclusiv liderul grupului, Guy Verhofstadt, și președintele partidului european liberal ALDE Party, Hans van Baalen.

Împotriva rezoluției au votat doar 7 membri. Trei dintre ei erau români. Aceste cifre indică problemele de credibilitate și starea de izolare în care social-democrații și liberalii români se găsesc în cadrul propriilor familii politice. Într-o accepțiune mai largă, aceasta se traduce printr-o lipsă de relevanță a României în cadrul Uniunii Europene, având în vedere că PSD și ALDE compun coaliția de guvernare de la București.

Ciudatul semnal al UDMR

Europarlamentarii PNL, parte a grupului PPE, au votat pentru moțiune. În schimb, Csaba Sogor, membru UDMR, care face parte tot din grupul european PPE, s-a abținut de la vot, în timp ce colegul său Iuliu Winkler a votat pentru rezoluție. În România, formațiunea maghiară susține, oficial, guvernul PSD-ALDE, ceea ce transformă votul lor într-un avertisment suplimentar pentru guvern.

Votul europarlamentarilor maghiari vine după o recentă declarație făcută la București de către șeful diplomației ungare, Peter Szijjarto, în care l-a asigurat pe Liviu Dragnea că europarlamentarii unguri ai partidului de guvernare vor vota în favoarea României.

În România, UDMR a susținut adesea pozițiile partidului de guvernământ de la Budapesta, Fidesz, în condițiile în care guvernul ungar susține numeroase proiecte în favoarea comunității maghiare din Transilvania. Mesajul europarlamentarilor maghiari din România este cu atât mai îngrijorător pentru coaliția de guvernare în aceste condiții.

Îngrijorări cu privire la președinția românească a UE

România urmează să preia de la 1 ianuarie președinția Consiliului Uniunii Europene, în cadrul căreia trebuie să conducă reuniuni guvernamentale ce vor lua decizii politice majore, cum ar fi Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. De asemenea, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană urmează să se producă pe timpul mandatului românesc. Un summit european este programat la Sibiu, pe 9 mai 2019, în cadrul căruia se așteaptă ca liderii să ia decizii strategice de importanță majoră pentru ranforsarea proiectului european.

Raportul extrem de critic al Comisiei Europene și rezoluția adoptată de Parlamentul European au ridicat numeroase semne de întrebare privind capacitatea Bucureștiului de a-și asuma, în acest moment, președinția Uniunii Europene. Temerile au crescut după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, ministrul Afacerilor Europene, fostul europarlamentar social-democrat Victor Negrescu, și-a dat demisia, din motive încă misterioase. Presa de la București a vorbit însă despre o reuniune guvernamentală extrem de tensionată, care ar fi avut loc vinerea trecută.

În acest context, președintele Klaus Iohannis a afirmat că guvernul „a sărit de pe șine” și a afirmat că în momentul acesta, România nu este pregătită să preia președinția Uniunii Europene.

Marți seara, într-o ieșire televizată la sediul partidului, Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă au asigurat că pregătirile sunt în grafic și i-au cerut președintelui Iohannis să se abțină de la a mai critica Guvernul, insinuând că nu ar fi un bun român.

Un semnal neobișnuit a venit din capitala Finlandei, țară care, conform rotației, ar urma să preia președinția Consiliului Uniunii după România. Premierul Juha Sipilä a exprimat luni seară disponibilitatea ca Guvernul de la Helsinki să înceapă mandatul european din ianuarie 2019, în caz că România nu va fi pregătită.

Juha Sipilä a subliniat că Bucureștiul nu a făcut o astfel de solicitare, precizând că, dimpotrivă, Guvernul de la București a confirmat că va prelua Președinția Consiliului UE conform programării, relatează Agenția Mediafax.

Vestea a căzut ca un trăsnet la București, în condițiile semnalelor critice de la Bruxelles și StrasbourgMinisterul Afacerilor Externe a răspuns imediat la mesajul din Finlanda, susținând că România este pregătită pentru preluarea mandatului. În plus, MAE a arătat că guvernul condus de Viorica Dăncilă nu va iniția o solicitare în acest sens.

PSD nu cedează și iese la bătaie

Politicienii de la București au avut reacții diverse la semnalele venite marți de la Parlamentul European și Comisia Europeană.

Șefa guvernului vede în recomandările Comisiei Europene o atingere la adresa suveranității țării.

„Trebuie să spun că sunt dezamăgită și revoltată. (…) Eu nu pot accept sub nicio formă acea recomandare în care CE impune să suspendăm procedura de numire a procurorilor șefi pentru Parchetul General și Direcția Națională Anticorupție. O astfel de solicitare ar fi o încălcare a tratatului european. (…) Este o intervenție brutală în chestiunile care țin exclusiv de România. De asemenea, nu e corect să ni se spună să reluăm proceduri de revocare, când procurorul din Germania a fost demis într-o singură zi. Ne întrebăm de ce asemenea interferență? (…)

I-am oferit argumente juridice prim-vicepreședintelui CE, Frans Timmermans. Nu am văzut nici măcar unul dintre aceste argumente să fie reflectate în MCV și îmi pun întrebarea care e rostul acestor 18 întrebări de la domnul Timmermans. De ce pui aceste întrebări cuiva dacă nu te interesează ce răspunde? Cred că nu mai putem accepta ca românii să fie certați sau să li se ceară lucruri care nu se cer altora în Europa. Sunt proeuropeană, am fost europarlamentar 9 ani. Dar în același timp trebuie să avem tăria și demnitatea să ne apărăm țara”, a afirmat Dăncilă, într-o intervenția la postul de televiziune proguvernamental Antena 3.

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și liderul ALDE, a caracterizat raportul Comisiei ca fiind „dezechilibrat și subiectiv”. El s-a declarat dezamăgit și de votul covârșitor al membrilor grupului ALDE din Parlamentul European pentru rezoluția critică la adresa guvernului român. „Le voi trimite colegilor mei din grupul ALDE o scrisoare în care să îmi manifest nemulțumirea pentru poziția pe care unii dintre ei au adoptat-o”, a afirmat Tăriceanu.

Fostul ministru al Justiției Florin Iordache, autorul controversatei ordonanțe care ar fi dezincriminat abuzul în serviciu și care a scos sute de mii de oameni în stradă în februarie 2017, a caracterizat drept „absurde” recomandările Comisiei Europene.

„Multe dintre recomandările Comisiei nu pot fi puse în aplicare, fiind lipsite de orice logică, iar consecințele ar fi profund negative pentru sistemul de justiție din România”, a spus Iordache, care este și președinte al comisiei parlamentare care a inițiat modificările legilor Justiției.

Senatorul PSD Șerban Nicolae, unul dintre exponenții liniei dure din PSD, i-a cerut comisarului român Corina Crețu, responsabilă pentru Politica Regională, „să se delimiteze de aceasta ticăloșie făcută de colegii domniei sale”. El a afirmat că recomandările Comisiei Europene „solicită, practic, României o lovitură de stat”.

De altfel, PSD pare înclinat să adopte o poziție de confruntare cu Comisia Europeană, odată cu intenția de a contesta raportul MCV la Curtea Europeană de Justiție. Este un demers pe care și Polonia l-a întreprins, fără succes, în legătură cu epurarea judecătorilor Curții Supreme.

Cu toate acestea, odată cu demersul către curtea de la Luxemburg, guvernul român cumpără timp. Obligațiile care decurg din Mecanismul de Cooperare și Verificare fac parte integrantă din Tratatul de Aderare a României la uniunea Europeană. Și, conform Constituției României, tratatele internaționale la care țara este parte prevalează asupra legislației interne. Cu alte cuvinte, suveranitatea națională, la care liderii PSD fac adeseori apel atunci când vine vorba de relația cu Bruxelles-ul, poate fi cu greu invocată, atâta vreme cât chiar legea fundamentală oferă întâietate tratatelor internaționale.

Într-o declarație extrem de acidă, președintele Klaus Iohannis a deplâns faptul că „România s-a întors unde a fost acum 11 ani, înainte de aderare. Guvernarea Dragnea-Dăncilă a șters cu buretele eforturile din 11 ani”, a spus președintele.

El a caracterizat „guvernul Dragnea-Dăncilă” drept un „accident al istoriei”. Opoziția și-a anunțat intenția de a depune o moțiune de cenzură, însă șansele ei de reușită sunt incerte.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele