Parlamentul, înainte de vacanța prezidențială

15
6 minute de lectură
Foto: Bogdan Cristel

Parlamentul, organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, după cum scrie în Constituție, și-a început fără niciun elan activitatea. Niciun sau aproape niciun elan legiuitor. Ca orice instituție care se respectă la acest moment în România, de la Guvern la Președinție, și Legislativul a intrat într-o perfectă logică electorală.

În contextul pregătirilor pentru prezidențiale, Parlamentul devine scena perfectă pentru o campanie electorală în toată regula. Este, totodată, locul pentru reglaje mai mult sau mai puțin fine ale puterii. Câteva legi așteptate cu nerăbdare par a fi devenit cantități neglijabile, bune de trecut în planul al doilea.

Mai întâi, iată, după ieșirea ALDE de la guvernare și refuzul președintelui de a accepta remanieri și interimari, premierul Viorica Dăncilă se îndreaptă, volens nolens, către un vot de reconfirmare în parlament. Brusc, PSD se grăbește, după ce inițial părea că împinge acest moment către jumătatea lui octombrie, adică în campanie electorală. Săptămâna viitoare cel mai probabil, Viorica Dăncilă va merge în parlament, nu e foarte clar dacă pentru o restructurare sau pentru o altă formulă. După toate calculele, nu îi va fi ușor să obțină 233 de voturi, dar nici chiar imposibil. Și oricum, dacă restructurarea pică, guvernul rămâne în actuala variantă, deci tot e mai bine decât nimic. „Am subliniat de multe ori că nu ne este teamă. Vom merge în Parlament astfel încât să obținem votul de încredere. Vreau să subliniez faptul că ne dorim să avem votul de încredere al Parlamentului, dar în cazul în care nu obținem acest vot de încredere, Guvernul nu cade”, a declarat Viorica Dăncilă. Într-un fel, e un pas la ofsaid pentru opoziție și mai ales o mănușă aruncată PNL. Liberalii vântură ideea moțiunii, dar, spun ei, o depun doar dacă au siguranța că aceasta va și trece. O certitudine greu de obținut, lăsând deoparte calculele privind utilitatea unui astfel de demers din perspectivă electorală. În cazul în care Viorica Dăncilă nu va trece de votul privind restructurarea, opoziția e obligată moral să introducă moțiunea de cenzură. Sigur că se va pune problema legitimității guvernului, ceea ce e corect, dar se va pune și cea a capacității opoziției de a alunga, parlamentar vorbind, acest guvern. Liberalii anunță că au intrat în faza finală care ar precede depunerea moțiunii: „Chiar în eventualitatea în care premierul va veni în Parlament pentru a solicita vot pe restructurarea guvernului, acest vot nu va putea duce la căderea cabinetului Dăncilă. De aceea, votul pe restructurare va trebui completat și întărit cu moțiunea de cenzură”, declară prim-vicepreședintele PNL, Raluca Turcan. Ba, mai mult, Alianța USR-PLUS… plusează și propune un acord de declanșare a alegerilor anticipate concomitent cu cele locale: „Pentru a fi posibilă organizarea de alegeri anticipate odată cu alegerile locale, partidele parlamentare semnatare ale pactului se angajează să semneze și să voteze moțiunea de cenzură care să ducă la retragerea încrederii în Guvernul Dăncilă”. Așadar, parlamentul nu prea mai legiferează, ci mai mult înclină într-o parte sau alta, potrivit jocului politic, balanța putere-opoziție.

Tot din această categorie, a reglajelor de putere, face parte și propunerea PSD ca fostul său coleg de coaliție de la ALDE Teodor Meleșcanu să devină președinte… social-democrat al Senatului. O lovitură după care Călin Popescu Tăriceanu face eforturi deosebite ca să își revină și să îi minimalizeze impactul.

Altfel, sesiunea parlamentară de toamnă se profila cu alte priorități. După referendumul din 26 mai, s-a declanșat un adevărat concurs de bune intenții din partea partidelor, toate, declarate dornice să aplice cât mai repede rezultatele. Una dintre modalitățile obligatorii ar fi modificarea Constituției, și pe la începutul verii chiar se anticipa un referendum de modificare a Constituției în aceeași zi cu prezidențialele. Numai că zilele în care Klaus Iohannis semna cu toate partidele, mai puțin cu PSD și cu UDMR, pactul pentru parcursul european al României și în care PSD însuși venea cu varianta sa de revizuire sunt departe. Nimeni nu mai vorbește acum de modificarea Constituției în spiritul referendumului. Nici măcar comisia parlamentară care trebuia să se ocupe de acest subiect nu pare să mai existe. Nici măcar Klaus Iohannis nu pare să aibă nevoie de un referendum concomitent cu prezidențialele, după modelul europarlamentarelor. Dacă se confirmă sondajul despre care le vorbea Viorica Dăncilă colegilor, conform căruia ea ar intra garantat în turul al doilea, atunci chiar că revizuirea legii fundamentale poate să mai aștepte. S-ar putea să fie de folos la anul, cu prilejul altor alegeri. Un as în mânecă poate fi oricând util.

Și, în cele din urmă, ar cam fi trebuit să aflăm câte ceva și despre bugetul pe anul viitor. Desigur, după experiența din acest an, când bugetul a fost adoptat prin martie, nimic nu ar trebui să ne mai mire. Nici măcar faptul că legea finanțelor prevede clar: „După însușirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare și de buget, prevăzute la alin. (1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 octombrie a fiecărui an”. Dar după cum spune o vorbă românească, regulile sunt făcute ca să fie încălcate, iar anul acesta sunt premise și mai încurajatoare ca bugetul să nu fie gata la timp.

Și să nu uităm: tradiția în parlament este ca în timpul campaniilor electorale – senatorii și deputații să ia o pauză pentru a pune umărul la munca de partid. Au de mers în teritoriu să strângă voturi și să-i convingă pe alegători că trebuie să aleagă un anumit candidat. Campania electorală începe pe 12 octombrie. Cam într-o lună ce să facă mai întâi și parlamentarii? ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele