Un război reciproc avantajos

57
6 minute de lectură
Foto: Bogdan Cristel

Indiferent cum se tranșează conflictul Viorica Dăncilă – Klaus Iohannis pe tema înlocuirii unor miniștri, să ne așteptăm să mai vedem astfel de bătălii ale unui război reciproc avantajos.

Numirea unor interimari și tentativa de remaniere guvernamentală au prilejuit ieșiri la rampă ale președintelui și premierului, aparent strict legate de funcționarea unei instituții esențiale a statului, și anume guvernul. În realitate, a fost o ocazie pe care ambii oficiali au exploatat-o după puteri și fantezie pentru a marca în meciul electoral în care toată lumea a furat startul.

Președintele a făcut paradă de putere și a arătat că, în ciuda faptului că funcția i-a fost simțitor diminuată prin eforturile coaliției, încă dispune de pârghii importante. A refuzat să numească miniștri, deci e departe de a fi un simplu executant. Mai mult decât atât, se delimitează de orice complicitate cu PSD și cu Viorica Dăncilă, mai ales că nu puțini sunt cei care au suspiciuni în acest sens. „România parcurge o criză guvernamentală, dar eu nu voi gira, prin deciziile mele, susținerea acestui guvern. PSD și ALDE, deopotrivă, sunt vinovate pentru eșecul acestei guvernări”, spune președintele în prima declarație, cea de respingere a remanierii, și întărește în cea de refuz al propunerilor de interimat. „Eu nu girez sub nicio formă un astfel de joc politic meschin și, ca atare, resping categoric propunerile înaintate pentru miniștrii interimari”.

Pe de altă parte, Viorica Dăncilă ia act de zicerile președintelui și ia declarativ toate greutățile țării pe umerii ei de femeie în război cu „bărbații de stat”, pe care înțelege să îi înfrunte de la înălțimea funcției de prim-ministru: „Vom merge în Parlament și vom încerca să obținem susținerea necesară pentru a ne duce mandatul până la capăt. Și spun acest lucru nu pentru că ne ținem de scaune, așa cum declară unii, ci pentru că avem o responsabilitate față de țară și față de români, avem responsabilitatea de a ne duce programul de guvernare până la capăt, cum am promis în 2016”. 

De altfel, nici Klaus Iohannis și nici Viorica Dăncilă nu par a mai încerca să salveze aparențele electorale de la tribuna instituțiilor pe care le conduc. Klaus Iohannis: „De-a lungul mandatului meu, am protejat democrația în momente cruciale, am menținut România pe drumul său european, am blocat multe dintre asalturile asupra justiției, am mobilizat 6,4 milioane de români pentru a salva lupta anticorupție, m-am implicat pentru a garanta dreptul românilor din diaspora de a vota în condiții normale și decente”. Ridică, desigur, mănușa Viorica Dăncilă: „Acest Guvern pe care domnul Iohannis îl consideră incompetent este același guvern lăudat de președintele Trump pentru performanțele economice, este același guvern lăudat de toate statele membre ale Uniunii Europene și de toți oficialii europeni pentru buna gestionare a Președinției Consiliului UE, același guvern care a crescut veniturile oamenilor și a făcut investiții în aproape toate comunitățile locale”.

Nivelul următor pare a fi o întrecere între cei doi oameni de stat. Cine e cel mai toxic și de ce, pentru țară? Klaus Iohannis ne arată că PSD a schimbat, de când e la putere, nu doar trei premieri, ci și 80 de miniștri. Viorica Dăncilă i-o întoarce, că de fapt chiar el a girat toți miniștrii de cinci ani încoace și se visează „președinte-stat”.

Totul culminează însă cu ceva cât se poate de palpabil: buzunarele românilor în postura de electorat. Președintele detonează bomba: „Avertizez PSD să pună rapid capăt acestei crize politice, care se poate transforma într-o criză cu efecte directe asupra cetățenilor.

Foto: Bogdan Cristel

PSD riscă să ducă România într-un blocaj, care poate însemna inclusiv întârzieri în plata pensiilor și salariilor”. Bătaia e evidentă pe electoratul-țintă al PSD. Klaus Iohannis încearcă în felul acesta să-i șubrezească exact acolo unde se simt ei mai confortabil și de unde își trag speranța într-un scor rezonabil, dacă nu bun, la prezidențiale. Contraatacul a venit de data aceasta pe rețelele de socializare, din partea premierului Dăncilă: „Ce a făcut președintele României astăzi este un act grav de iresponsabilitate și un atentat la liniștea și siguranța oamenilor pentru ziua de mâine. Să îi fie clar și domnului Klaus Iohannis: Guvernul pe care îl conduc plătește astăzi pensiile și salariile și le va plăti și de acum înainte. Încercarea acestuia de a-i speria pe oameni și a crea panică în societate este de un cinism incalificabil”.

Oricât de dur ar fi tonul celor doi, chiar și fără să îi suspectăm de vreun blat, este evident că e un război care le vine mănușă.

În primul rând, Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă se detașează ca prezență publică de restul plutonului de candidați. Prin natura funcțiilor pe care le dețin, dar și prin pozițiile pe care le adoptă, monopolizează practic atenția. Or, ce le poate sluji mai bine în a-și contura profilul decât o bătălie? Dan Barna, Mircea Diaconu sau Theodor Paleologu trec printr-un con de umbră. Mai ales scoaterea din prim-plan a lui Dan Barna e binefăcătoare pentru președinte și pentru prim-ministru. Klaus Iohannis știe foarte bine că turul al doilea cu Viorica Dăncilă adversar e aproape garanția pentru încă un mandat. La rândul ei, Viorica Dăncilă e conștientă că prezența în turul al doilea o salvează de la catastrofă. Cu un PSD adus pe buza prăpastiei de Liviu Dragnea, cu o usturătoare înfrângere în europarlamentare, prezența în turul al doilea a unei persoane precum Viorica Dăncilă ar fi de-a dreptul un triumf. Ba chiar n-ar fi exclus să îi consolideze poziția de președinte al partidului, cu iz de salvator. Ar contrazice astfel tradiția social-democrată din România care obligă la devorarea liderului care pierde prezidențialele. Și a fost vorba de lideri, nu glumă, dacă e să ne uităm la Adrian Năstase sau Mircea Geoană. Dar până la acel moment mai e. Deocamdată, Viorica Dăncilă și Klaus Iohannis au toate motivele să caute și să găsească pricini de gâlceavă, spre binele reciproc. Vor arăta că, în fond, ei contează, ei duc greul țării și că merită să se dueleze până la capăt. Cu avantajele de rigoare. Pentru asta, nici măcar nu e nevoie de vreun blat. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele