Pauză cu FMI, încălzire cu Moscova

26
9 minute de lectură

Republica Moldova ar cam „lua o pauză” în cooperarea cu Fondul Monetar Internațional. A spus-o săptămâna trecută chiar premierul Ion Chicu, la doar o zi după ce Chișinăul a făcut cunoscut că negociază un împrumut de 500 de milioane de dolari din Rusia.

Foto: Agerpres / EPA

Toate au venit după o vizită efectuată de proaspătul premier la Moscova, conform unui ritual deja bine stabilit: demnitarii socialiști, odată intrați în funcție, fac drumul până în capitala Rusiei, după care îl refac de câte ori este nevoie. După răsturnarea, la 12 noiembrie, a guvernului de coaliție condus de pro-europeana Maia Sandu, acesta pare un nou semn al unei reorientări spre est a politicii Republicii Moldova.

Totuși, țara se află aproape de finalul unui program pe trei ani de asistență financiară cu FMI, din care a primit deja 157 de milioane USD. Programul expiră în 2020 și Chișinăul ar mai avea de primit o tranșă de 25 de milioane. Problema pentru socialiștii pro-ruși de la Chișinău, care s-au instalat singuri la guvern, beneficiind de sprijinul democraților oligarhului Vladimir Plahotniuc, este că banii de la FMI nu vin necondiționat, ci în schimbul unor reforme structurale.

Condiții deranjante

Printre acestea, combaterea corupției – unul dintre angajamentele principale ale precedentului guvern, condus de Maia Sandu. De altfel, coaliția dintre pro-europenii din Blocul ACUM și socialiștii pro-ruși s-a prăbușit exact atunci când Maia Sandu a vrut să-și asume răspunderea pentru numirea procurorului general. Un concurs desfășurat anterior sub egida Ministerului Justiției a fost considerat viciat de către pro-europeni, după ce reprezentantul trimis de socialiști în comisia de examinare l-a notat disproporționat pe procurorul considerat apropiat de socialiști. O moțiune de cenzură, susținută de socialiști (parte a coaliției) și de către democrații care astă-vară fuseseră îndepărtați de la butoanele guvernării.

Ca prim-ministru, Maia Sandu reușise, în cursul lunii iulie, deblocarea finanțării din partea Uniunii Europene. La sfârșitul lunii fuseseră semnate trei acorduri de finanțare, cu o valoare totală de peste 40 de milioane de euro.

Apoi, în octombrie, Comisia Europeană a alocat o nouă tranșă de 30 de milioane de euro , parte din programul de asistență macro-financiară adoptat încă din septembrie 2017.

Finanțările fuseseră suspendate, după ce Uniunea Europeană reclamase deteriorarea statului de drept în Republica Moldova, sub guvernarea anterioară. Mai precis, a fost vorba despre episodul din vara anului 2018, în care justiția a anulat alegerile locale din municipiul Chișinău, câștigate de candidatul Blocului ACUM, Andrei Năstase.

Comisia Europeană a considerat de data aceasta că guvernul de la Chișinău și-a îndeplinit angajamentele asumate în relația cu UE, inclusiv măsuri de combatere a corupției și spălării banilor și reforme în domeniul energetic și în sectorul financiar și aplicarea unor măsuri de îmbunătățire a condițiilor de afaceri.

După demiterea guvernului Sandu, Bruxelles-ul a condiționat continuarea finanțării de menținerea angajamentelor noului guvern de la Chișinău în direcția europeană. O condiție similară a fost pusă și de București, un alt finanțator important pentru Republica Moldova. 

Moscova pare mai darnică

În aceste condiții, perspectiva împrumutului via Moscova pare o variantă cât se poate de atrăgătoare.

Mai întâi, pentru că, din punct de vedere propagandistic, vine să valideze discursul tradițional al socialiștilor, potrivit cărora Moscova este dispusă să ajute Republica Moldova, atâta vreme cât aceasta din urmă nu se va aventura într-o politică pro-occidentală.

Apoi, Kremlinul nu va condiționa finanțarea de adoptarea unor reforme structurale sau – mai rău – de progrese în ceea ce privește independența justiției și statul de drept, chestiuni atât de incomode pentru o mare parte a elitei politice și financiare de la Chișinău.

De altfel, mulți lideri politici pro-europeni și activiști ai societății civile tocmai de asta se tem: după cum remarca recent deputatul Blocului pro-european ACUM Igor Munteanu, în timpul precedentei pauze în relația cu FMI s-a produs furtul unui miliard de dolari din bănci, situație care a aruncat țara într-o gravă criză financiară și de credibilitate.

O idee întărită și de expertul comunității WatchDog.MD, Valeriu Pașa, într-o dezbatere găzduită de Cotidianul.md.

„În cazul Republicii Moldova, FMI niciodată nu a cerut măsuri extrem de dure. Dacă se pune problema revizuirii în interesul dezvoltării și al mediului de afaceri niște politici fiscale este una, dar este cu totul alta dacă se dorește un deficit bugetar exagerat, ca să-i facă campanie electorală lui Igor Dodon în ajun de alegeri prezidențiale și este a treia posibilitate – situația din 2013, când fără niciun fel de obiective, guvernul practic a rupt relațiile cu FMI și după aceasta s-a furat miliardul. Ministrul economiei, Lazăr, apoi Candu au blocat conștient negocierile cu FMI, motivând politic că ar fi niște măriri de tarife în sectorul energetic. Absolut conștient, FMI a fost dat afară din țară, ca să nu fie prezent și să vadă ce se întâmplă în domeniul bancar. Trăim în Republica Moldova și am pățit-o o dată”.

Suma negociată acum cu rușii este una destul de mare pentru o țară și mai ales o economie de tipul Republicii Moldova

 Cinci sute de milioane de dolari înseamnă mai bine de 5% din produsul intern brut al Republicii. Iar guvernul socialist minoritar al lui Chicu are planuri mari pentru anul viitor, când în toamnă sunt programate alegeri prezidențiale și vrea să majoreze pensiile și salariile. Pentru Igor Dodon este esențial să arate că guvernarea sa minoritară produce rezultate pozitive și, mai ales, că orientarea pro-moscovită vine cu mai mulți bani în buzunarele moldovenilor care încă n-au luat drumul străinătății.

Foto: pixabay

Obsesia „plăcii turnante”

Moldova este, din 2014, parte a unui acord de asociere și liber-schimb cu Uniunea Europeană. Acesta a adus inclusiv liberalizarea regimului de vize, ceea ce i-a încurajat pe tot mai mulți moldoveni, mai ales tineri și bine calificați, să-și încerce norocul în vestul Europei. A înclinat „balanța” emigrării, până atunci destul de echilibrată între UE și Rusia. Iar schimbarea destinațiilor favorite aduce și o transformare în planul mentalităților, periculoasă pentru socialiști. 

Uniunea Europeană a devenit în ultimii ani principalul partener comercial al Moldovei, în timp ce Rusia a sancționat orientarea pro-europeană a republicii prin bariere comerciale. Puternic loviți au fost producătorii locali de fructe și legume, acum țintele propagandei socialiștilor, care le promit redeschiderea pieței rusești.

O altă lovitură a fost dată industriei vinului, produs emblematic al Republicii Moldova. Dar aici, o întreagă pleiadă de producători au reușit să îmbunătățească foarte mult calitatea și să pătrundă cu succes pe piețele mai sofisticate din Vest.

În campania la capătul căreia a fost reales, în 2016, Igor Dodon promitea că va denunța Acordul de asociere și liber-schimb cu Uniunea Europeană, deși aceasta nu făcea parte din atribuțiile președintelui, ci ale guvernului. Dodon a câștigat, fără însă a putea controla guvernul, aflat în mâna oligarhului Plahotniuc. Acum, Dodon controlează și guvernul însă, între timp, el și-a îndulcit mult retorica antieuropeană, declarându-se gata pentru relații bune atât cu UE cât și cu Rusia și promițând că nu se va atinge de acordurile deja încheiate.

Acordul de Asociere și liber-schimb cu Uniunea Europeană nu oferă Republicii Moldova vreo perspectivă privind aderarea. În același timp, Rusia este dornică să-și restabilească influența.

Iar împrumutul de 500 de milioane de dolari ar putea fi o ancoră, și mai ales condițiile care ar veni odată acesta. 

Nu se știe însă, în acest moment, dacă banii vor veni cu adevărat. Împrumutul se negociază și este posibil ca socialiștii moldoveni să joace la două capete, așa cum au mai făcut-o, în ideea de a obține condiții mai bune de la FMI.

Este bine încetățenită printre elitele politice de la Chișinău această idee că țara poate fi o „placă turnantă” între Est și Vest.

Aceasta ar însemna să tragă avantaje din ambele părți, fără a fi neapărat de o parte sau de alta. Că pot avea acces la finanțarea europeană dar fără a respecta standardele și, deci, perpetuând o elită prădătoare în fruntea statului. Și că se pot folosi de sprijinul Kremlinului, însă fără a se lăsa dominați cu totul de acesta.

Cu o jumătate a populației având opțiuni pro-europene și cealaltă cu opțiuni pro-ruse, nici nu se poate altfel, spun mulți politicieni de la Chișinău

Această politică poate fi, de altfel, profitabilă pe termen scurt. Dar, întinsă prea mult, poate sfârși prin a enerva pe toată lumea. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele