Trei trilioane de euro pentru climă

61
8 minute de lectură

Ursula von der Leyen vrea să aloce peste jumătate din bugetul UE pe următorii zece ani pentru combaterea încălzirii globale

Foto: pixabay

Puțini sunt liderii care mai neagă astăzi realitățile schimbărilor climatice. Cu excepția lui Donald Trump, a unor lideri din America Latină sau a Indiei, percepția generală este că ne îndreptăm cu pași repezi către un punct din care nu ne vom mai putea întoarce, dacă nu vom adopta cât mai curând măsuri de urgență. În acest context, Europa pare a fi continentul cel mai preocupat de efectele încălzirii globale.

Noua președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are planuri mari pentru viitorul ecologic al Europei, potrivit publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung. Fosta ministră a apărării din Germania și-ar dori să investească trei trilioane de euro, până în 2030, pentru combaterea schimbărilor climatice.

Von der Leyen, care a preluat conducerea Executivului Uniunii Europene la 1 decembrie, și-a propus să transforme Europa în primul continent neutru din punctul de vedere al climei, până în 2050. Conform publicației germane, un trilion de euro ar urma să vină de la bugetul Uniunii Europene, restul de două trilioane urmând a fi obținut de la Banca Europeană de Investiții, de la statele membre UE și de la sectorul privat.

Astfel, președinta Comisiei Europene vrea ca măcar jumătate din bugetul Uniunii Europene să fie alocat protecției climei, cu o investiție anuală de 100 de miliarde de euro.

Pe de altă parte, liderul de la Casa Albă a făcut o declarație surprinzătoare marți, cu ocazia summitului NATO de la Londra. Aflat la o conferință de presă alături de premierul Canadei, Justin Trudeau, un cunoscut apărător al politicilor de protejare a mediului, Donald Trump a fost întrebat de către jurnaliști ce opinie are despre lupta împotriva schimbărilor climatice.

„Mă gândesc tot timpul la acest lucru. Sincer, schimbările climatice sunt foarte importante pentru mine. Cred cu tărie în necesitatea de a avea apă foarte, foarte curată și aer curat. Acesta este un aspect important în ceea ce privește schimbările climatice“, a spus Trump.

Declarația președintelui american este surprinzătoare, date fiind deciziile sale controversate privind mediul din ultima perioadă. La începutul acestui an, la summitul G7, președintele american a decis să nu participe la o dezbatere referitoare la schimbările climatice. De asemenea, Trump a decis anul acesta retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Revenind, însă, la Europa, continentul se află într-un moment de schimbări majore în ceea ce privește strategiile energetice. Începând cu 2005, majoritatea statelor europene au intrat într-un proces de tranziție în care sursele curate de energie constituie unul dintre pilonii principali. Obiectivul este o rețea electrică total neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Bruxelles-ul, de pildă, și-a fixat ca scop pentru 2020 să urce la 20% ponderea de energie curată din consumul total de curent. În 2017, ponderea se afla la 17,5%, iar până-n 2050, Belgia speră să devină total neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

Fiecare stat membru are fixat propriul obiectiv pentru 2020. Însă, în pofida bunelor intenții, nu există doar diferențe majore, dar jumătate din statele membre ar putea să nu reușească să-și atingă obiectivul stabilit pentru 2020. Iar pentru a preveni o astfel de situație, Uniunea consideră a fi crucială o creștere a investițiilor și favorizarea căilor de dezvoltare a surselor curate de energie. Printre problemele majore identificate se numără necesitatea adaptării autorizațiilor, care sunt deseori prea restrictive, precum și nevoia simplificării procedurilor administrative, explică Renewable Energy World.

România, în plutonul fruntaș

Aproape jumătate din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene și-au atins obiectivul pentru 2020 sau sunt pe punctul să o facă. Cu toate acestea, s-a înregistrat o încetinire graduală a acestui proces, iar mai multe țări vor avea mult de recuperat în 2020.

Țările fruntașe sunt: Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Italia, Ungaria, Lituania, România și Suedia. La mică distanță, se află Austria, Grecia și Letonia, care aproape sigur își vor atinge obiectivul pe 2020.

Cel mai slab clasate sunt Olanda, care, la o distanță de 7,4%, se află cel mai departe de obiectivul pe 2020, urmată de Franța, la o distanță de 6,7 puncte, Irlanda, la 5,3 puncte, și Marea Britanie, la 4,8 puncte.

Măsurarea cotei de energie curată din consumul total al statelor membre UE a început în 2004, când se situa la 8,5% la nivelul Uniunii. Până în 2016, această cotă a crescut la 17 procente, iar apoi la 17,5, în 2017.

Însă, deși în acești ani cota menționată s-a dublat, ritmul de creștere este mai lent. Iar dacă această tendință continuă, este foarte posibil ca mai multe state sau chiar întreaga Uniune să rateze obiectivul de 32%, stabilit pentru 2030.

Procentul energiei curate a crescut în medie cu 5,5% pe an, în intervalul 2005 – 2015, însă ritmul a scăzut cu 0,2 procente în 2016 și cu 0,3 procente în 2017. Acest lucru a fost provocat de creșterea consumului – energia curată nu poate să facă față cererii tot mai mari. Astfel, Agenția Europeană pentru Mediu cere investiții mai mari și mai multe proiecte ambițioase de infrastructură.

China, cel mai mare investitor în energie curată

Anul trecut, investițiile totale la nivel mondial în energie curată, precum cea solară și cea eoliană, au depășit 332 de miliarde de dolari, în scădere cu opt procente față de anul precedent. În 2018, cel mai mare jucător în sectorul energiei curate a fost China, cu investiții de circa 100 de miliarde de dolari, în scădere totuși cu 32% față de 2017.

Totodată, în contextul efortului Beijingului de a renunța la dependența de cărbune, este interesant de menționat că Rusia a inaugurat luni o conductă enormă de gaz ce asigură legătura cu China. Botezată „Puterea Siberiei“, conducta se întinde pe mai bine de 8.100 de kilometri și va transporta anual 38 de miliarde de metri cubi de gaz natural, fiind operată de compania rusă de stat Gazprom. Conform analiștilor, instalația va asigura, până-n 2022, aproape 10% din consumul de gaz al Chinei și va contribui la consolidarea securității energetice a Beijingului, care de câțiva ani buni se orientează tot mai mult către forme alternative de energie.

Energie eoliană offshore

Planurile financiare ale Ursulei von der Leyen pentru combaterea schimbărilor climatice ies la iveală la scurt timp după publicarea unui raport al Agenției Internaționale pentru Energie, care susține că o investiție de un trilion de dolari în energia eoliană offshore ar putea face o diferență uriașă, având potențialul de a genera energie electrică suficientă pentru toate locuințele și sediile de companii din lume.

Agenția cu sediul la Paris a publicat rezultatul a ceea ce descrie a fi „cel mai cuprinzător studiu global“ asupra vântului oceanic realizat vreodată, într-un efort ce a presupus o analiză pe mii de kilometri.

„Energia eoliană offshore furnizează în prezent doar 0,3% din energia electrică globală, însă potențialul său este vast. Tot mai mult din acest potențial este mai ușor accesibil, însă guvernele și industria mai au multe de făcut pentru ca aceasta să devină o sursă principală de energie“, a explicat editorul executiv al Agenției, Fatih Birol.

Conform raportului, chiar și numai instalarea de turbine apropiate de țărm ar asigura peste nivelul de consum la nivel mondial. Însă potențialul maxim al energiei eoliene offshore este de peste 120.000 de gigawați sau de 11 ori cererea de energie electrică estimată pentru 2040, deși estimarea nu include dificultățile transmiterii și stocării energiei generate.

Energia eoliană offshore ar putea astfel să ducă la respectarea termenilor stabiliți în 2015, în acordul climatic de la Paris, iar țările care vor încuraja dezvoltarea de ferme eoliene vor culege și roadele acestei industrii, subliniază raportul. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele