Pe calea unei nedorite coliziuni București-Bruxelles

Conform unei știri difuzate de Agenția Mediafax, premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european: europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb. Dar drumul până la desemnare este lung și complicat. Nu se știe ce vom găsi la capăt.

123
7 minute de lectură

În 26 iulie, prim-ministrul Viorica Dăncilă aprecia că România va trimite două propuneri pentru funcția de comisar european – o femeie și un bărbat, astfel încât președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să-i vină mai ușor să-și respecte promisiunile privind egalitatea de gen în cadrul Executivului de la Bruxelles. Probabil că președinta Comisiei ar urma să aprecieze și elasticitatea Bucureștiului. Sau nu.

De fapt, numirile se află în mâinile șefului Comisiei, care, conform procedurilor, selectează vicepreședinți și comisari potențiali, pe baza sugestiilor primite din partea țărilor UE.

Lista de candidați trebuie aprobată apoi, în unanimitate, de șefii de stat și de guvern, care se reunesc în cadrul Consiliului European.

Fiecare candidat este apoi audiat de membrii comisiei parlamentare din domeniul de care ar urma să răspundă. Ei decid dacă persoana propusă este sau nu potrivită pentru postul respectiv. După ce toți candidații – câte unul de fiecare stat membru – primesc aprobarea comisiilor de resort, Parlamentul se reunește în plen pentru a aproba sau a respinge întreaga echipă.

Filtrul este, așadar, extrem de dur și ne aflăm de-abia la începutul unei lungi și complicate negocieri politice.

Ursula von der Leyen a primit la limită votul Parlamentului European pentru poziția de președinte al Comisiei și încă există multă neîncredere în Parlament în legătură cu experiența ei la nivel european. Aproape nimeni nu-i pune germanei atașamentul față de valorile europene, însă mulți se tem că este prea puțin familiarizată cu negocierile de-a dreptul bizantine de la Bruxelles. Marja de greșeală a Ursulei von der Leyen este extrem de redusă și ea știe că orice pas strâmb o poate costa enorm în Parlament.

Cu românii chiar e o problemă

Două mari criterii sunt luate în considerare la aprobarea unei candidaturi pentru Comisia Europeană: angajamentul european și competența în domeniul pentru care respectiva persoană este propusă. Asta, ca să nu mai discutăm despre integritate, care se subînțelege.

Cum stăm, așadar, cu angajamentul european? După dezastrul de la alegerile europene și încarcerarea șefului de partid Liviu Dragnea, premierul Viorica Dăncilă a pornit o amplă ofensivă de refacere a imaginii grav avariate a PSD la nivel european.

Ea și-a declarat nu o dată atașamentul față de valorile europene și a promis că nu va mai opera modificări controversate în cadrul legilor justiției. Totuși, nimic concret nu s-a schimbat. Legile modificate în contra recomandărilor Comisiei Europene și Comisiei de la Veneția și aspru criticate de Parlamentul European au rămas la locul lor. Doar discursul s-a schimbat. În orice caz, „carantina” în care PSD a fost trimis de către colegii socialiști europeni nu a fost încă ridicată, nicio declarație oficială nu a indicat așa ceva.

Cât despre angajamentul european al candidaților Rovana Plumb și Dan Nica, și aici se pot ridica semne de întrebare. Rovana Plumb și, într-o mai mică măsură, Dan Nica au fost alături de fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, atunci când acesta s-a lansat într-o susținută campanie anti-Uniunea Europeană, făcând apel la multe din elementele desprinse din arsenalul de dezinformare rusesc – cum ar fi transformarea României în colonie, dictatul Bruxelles-ului în afacerile interne, acțiunile destabilizatoare ale lui George Soros sau trimiterea de către Occident, cu bună știință, de alimente dăunătoare sau contrafăcute.

Nici Rovana Plumb, nici Dan Nica nu s-au delimitat atunci de discursul antieuropean al lui Liviu Dragnea (și nici Viorica Dăncilă nu a luat atitudine). Ba mai mult, în diferite ocazii, atât Viorica Dăncilă, cât și Dan Nica au apărat, în Parlamentul European, politica lui Liviu Dragnea.

Astfel încât, acum, europarlamentarii se pot întreba: când au fost cei doi sinceri, atunci când stăteau în spatele discursului antieuropean al lui Liviu Dragnea sau acum, când își afirmă angajamentul european? Iar adevărata întrebare este dacă Ursula von der Leyen chiar își poate permite să se prezinte în fața aleșilor europeni cu o asemenea vulnerabilitate, dată fiind poziția ei politică extrem de șubredă.

Vine apoi problema competenței

La 20 iulie, Viorica Dăncilă afirma că România ar putea cere din nou portofoliul politicilor regionale, având în vedere că mandatul nu a fost dus la termen.

Mai întâi, că este neuzual la nivelul Comisiei Europene ca un portofoliu să fie repartizat de două ori la rând unui comisar provenit din aceeași țară.

Apoi, tocmai capitolul absorbție este unul problematic pentru guvernul social-democrat de la București. Nu doar că obiective promise nu au fost realizate – precum autostrăzile sau spitalele regionale –, dar guvernul social-democrat a susținut în ultimii ani o adevărată campanie în contra fondurilor europene, privilegiind surse alternative de finanțare, precum parteneriatele public -private.

Rovana Plumb / Foto Agerpres

Rovana Plumb a fost, în România, ministru al mediului și al fondurilor europene, adică exact domenii în care România are cele mai mari restanțe în raport cu obligațiile de stat membru, dacă lăsăm la o parte spinoasa chestiune a justiției. Cât despre Dan Nica, el nu a condus Ministerul Fondurilor Europene sau Ministerul Dezvoltării Regionale, deci nimeni nu ar putea susține că un asemenea portofoliu la nivel european i s-ar potrivi.

Cu integritatea nu-i de glumit

Știm asta încă din 2006, când Varujan Vosganian a fost respins de președintele de atunci al Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Vosganian fusese propus atunci de guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu, la vremea respectivă președinte al PNL. La vremea respectivă, presa a vorbit despre două motivații majore: lipsa de încredere a președintelui Comisiei față de angajamentul european și experiența europeană a candidatului, dar și semne de întrebare legate de integritate – lui Vosganian i s-a reproșat mai ales faptul că a făcut la un moment dat parte dintr-o formațiune politică, Uniunea Forțelor de Dreapta, finanțată de oligarhul Sorin Ovidiu Vântu.

Iar dacă asta a cântărit atât de greu în ochii președintelui Comisiei, cum va aprecia acum Ursula von der Leyen faptul că acuzațiile pentru care fostul ministru al comunicațiilor Dan Nica a fost pus sub urmărire penală s-au prescris? Dar faptul că Parlamentul României, dominat de PSD, a respins încuviințarea începerii urmăririi penale de către DNA în cazul Belina, întâmplător, legat de condamnatul Liviu Dragnea?

Viorica Dăncilă dorește să candideze la președinție – și dorește să o facă de pe o platformă pro-europeană, de pe care să reînscrie Partidul Social Democrat în zona frecventabilă a familiei sale politice. O coliziune cu noua șefă a Comisiei Europene ar fi ultimul lucru de care ar avea nevoie în această toamnă.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele