PE contra Orban, unda de șoc în Europa Centrală

54
8 minute de lectură

Deși europarlamentarii au votat, Ungaria nu va ajunge să suporte rigorile „bombei nucleare” din Tratatul Uniunii. Cu toate acestea, ceva se schimbă în Europa. Iar Bucureștiul ar trebui să ia aminte.

Parlamentul European a dat săptămâna trecută undă verde sancționării Ungariei, în conformitate cu Articolul 7 din tratatul Uniunii Europene, pentru derapaje de la normele statului de drept.

Șansele ca Budapesta să fie sancționată sunt însă aproape zero, în condițiile în care cel puțin un guvern, cel al Poloniei, va susține Ungaria în Consiliu și va sparge unanimitatea cerută de Tratat pentru sancționarea unui stat membru. Însă votul de la Strasbourg are semnificații importante în plan european. Și nu doar pentru Ungaria.

Când PPE îl lasă din brațe pe Orban…

Mai întâi de toate, votul din Parlamentul European arată că Viktor Orban și-a pierdut sprijinul în cadrul propriului grup politic, PPE.

Doar 58 de deputați din totalul celor 218 ai PPE au votat contra procedurii de sancționare a Ungariei. Puțin mai mult de un sfert. Printre aceștia, evident, 12 deputați din propriul partid, Fidesz.

A mai fost sprijinul micilor națiuni din centrul Europei – patru croați dintre cei cinci prezenți în grupul PPE, la fel patru sloveni din cinci și cinci slovaci din șase. Interesant, cinci bulgari din șapte au votat cu Orban – și vorbim despre partidul GERB, al premierului Borissov.

În România, doar unul dintre reprezentanții Partidului Național Liberal (Traian Ungureanu, un eurosceptic declarat) a votat cu Orban. Plus cei doi oameni ai UDMR, Csaba Sogor și Iuliu Winkler.

Cele două partide poloneze din PPE, Partidul Țărănesc Polonez și Platforma Civică a lui Donald Tusk, au votat în mare parte contra premierului ungar (totuși, 3 dintre cei 4 membri ai țărăniștilor s-au abținut). Explicabil: în Polonia, ambele se opun partidului majoritar, PiS, aliat declarat al lui Orban.

Dacă marea majoritate a deputaților vest-europeni s-au pronunțat pentru sancționarea Ungariei, o notă discordantă a făcut-o Forza Italia. Partidul lui Berlusconi a votat majoritar pentru Orban – 11 din 15 reprezentanți, în condițiile în care Antonio Tajani, și el din PPE, nu a participat la vot. Forza Italia trece însă printr-o pasă neagră, pe cale de a fi devorat de Liga, formațiunea ministrului de Interne italian (și, după unii, adevăratul conducător al țării), Matteo Salvini.

Partidul cancelarului austriac, Sebastian Kurz, considerat un adept al liniei Orban, a sprijinit sancțiunile. Surprinzător și nu prea – tânărul lider de la Viena pare a dori să se profileze drept figura centrală a conservatorismului central- european, mai puțin sceptic cu privire la UE, dar la fel de vehement în privința migrației. Și nu are nevoie de concurența lui Orban.

Din Germania, Orban a avut susținerea bavarezilor din CSU, cu excepția liderului PPE, Manfred Weber, care vizează președinția Comisiei Europene în viitorul mandat, în timp de deputații CDU, de altfel, cei mai numeroși, au mers pe linia cancelarei Merkel, împotriva liderului maghiar.

Un semnal important a venit dinspre statele baltice, ale căror reprezentanți au votat contra Ungariei, o expresie a îngrijorărilor din regiune față de politica prorusă a Budapestei.

Reacții la Varșovia și Praga

Reacțiile s-au făcut simțite imediat printre potențialii aliați ai lui Viktor Orban, care au simțit starea de izolare a liderului ungar și s-au grăbit să-i ofere sprijinul.

În Polonia, președintele Andrzej Duda s-a lansat într-o tiradă antieuropeană vorbind în orășelul muncitoresc Lezajsk.

„Când problemele noastre vor fi rezolvate, ne vom ocupa de problemele europene, deocamdată însă să ne lase în pace și să ne dea voie să îndreptăm Polonia”, a spus Duda, care a adăugat că „polonezii au dreptul să aibă așteptări din partea Europei, mai ales a acelei Europe care ne-a lăsat în anul 1945 pradă rușilor. (…) Istoria noastră, lupta noastră pentru libertate și independență, dar și apărarea Europei, chiar și înainte de năvala sovietică în anul 1920, face să merităm un nivel demn de viață.”

Liderul polonez și-a reafirmat voința de a continua aplicarea reformei în justiție, care a făcut obiectul propunerii de sancțiuni din partea Parlamentului European.

„Vom ajunge ca oamenii să nu mai spună că instanțele în Polonia sunt nedrepte și că justiția în Polonia a funcționat prost, că nu apără cetățeanul, nu vom mai accepta ca oamenii să spună că Polonia este un stat injust, un stat pentru elite, în care omul obișnuit nu este luat în seamă”, a spus președintele de la Varșovia.

A fost un semnal clar că Polonia va merge pe calea frondei și că Viktor Orban se va putea baza pe susținerea Varșoviei în bătăliile ce vor urma.

Totuși, în discursul său, președintele Duda a trecut foarte ușor peste sprijinul pe care Occidentul l-a acordat Poloniei după căderea comunismului: datorii de miliarde de dolari șterse, liberă circulație în vestul Europei (pe când românii stăteau la coadă la vize), cel mai mare beneficiar al fondurilor agricole și de coeziune.

Au fost reacții și la Praga, unde premierul populist Andrej Babis (anchetat pentru nereguli legate de folosirea fondurilor europene) și-a reafirmat atitudinea sa intransigentă față de găzduirea refugiaților.

Babis a reluat astfel argumentația lui Viktor Orban, potrivit căreia Ungaria ar fi fost sancționată din cauza politicii față de refugiați (deși principalele reproșuri au vizat atacarea independenței justiției, controlul politic asupra presei sau corupția, inclusiv fraudarea fondurilor europene).

Într-un interviu pentru cotidianul Pravo, Babis a afirmat că țara sa nu va primi vreun refugiat și că nu vor fi făcute excepții nici măcar pentru cazurile umanitare, cum ar fi orfanii de război din Siria.

„De ce să-i primim noi? Avem și noi orfani aici în țară pe care trebuie să-i pregătim pentru viață”, a spus Babis.

Babis a criticat propunerile de sancționare a Ungariei și Poloniei: „Nu-mi place ideea că executivul european acționează împotriva Poloniei sau Ungariei. Cine știe dacă nu cumva Republica Cehă s-ar putea confrunta cu o amenințare asemănătoare într-o zi, din cauza știrilor false?”, a spus premierul ceh.

Dar Bucureștiul?

Deocamdată, pe scena politică românească energiile sunt consumate în confruntările interne și în legătură cu referendumul preconizat pentru modificarea Constituției referitor la familia tradițională.

Totuși , în sesiunea plenară din 1-4 octombrie, Parlamentul European va dezbate, la cererea Verzilor, situația din România de după represiunea din 10 august. Adunarea parlamentară va adopta o rezoluție, iar Viorica Dăncilă este așteptată să susțină poziția României.

Pentru PSD, mesajul politic dat de grupul (până la urmă, rival) PPE este cât se poate de incomod. Dacă popularii l-au lăsat din brațe pe liderul ungar, după ce l-au protejat multă vreme, atunci ce argumente vor mai putea invoca socialiștii pentru protejarea partenerului lor român?

Mai mult, PSD și-a complicat singur situația, ca urmare a declarațiilor îndreptate împotriva minorității germane. Darius Vâlcov, consilier al premierului, a afirmat că Forumul German din România ar fi continuatorul organizației din timpul Germaniei naziste și afirmația și-a găsit ecou în rândurile multor pesediști. Până acum, partidul n-a făcut niciun gest de delimitare, darămite de sancționare a autorului declarației, și aceasta în pofida unor semnale de nemulțumire venite de la Berlin.

Social-democrații germani sunt parte a coaliției de la Berlin care formează guvernul Angelei Merkel. Și – încă o veste proastă pentru guvernanții de la București – dețin Ministerul Afacerilor Externe.

În sfârșit, din motive ce țin de o istorie complicată, România nici nu poate visa la lobby-ul de care s-au bucurat și se bucură în Occident Ungaria și Polonia. În acest moment, Bucureștiul nu poate miza pe sprijinul vreunei alte capitale europene în caz că va ajunge în fața unei sancțiuni.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele