Petrolul se ieftinește, carburanții rămân scumpi

0
51
(Photo by Justin Sullivan/Getty Images)

Ori de câte ori cotațiile petrolului se înviorează, apar temerile privind scumpirea carburanților. Dar în Europa prețurile benzinei sau motorinei nu depind exclusiv de cotațiile petrolului, ele includ cheltuieli diverse, de la extracție și rafinare până la transport și distribuție. Costurile cu salariile sunt completate de cheltuielile pentru investiții sau pentru rambursarea datoriilor. Cel mai câștigat este însă statul european, care înșfacă jumătate încasări. Iată de ce nervozitatea transportatorilor francezi sau bulgari se revărsa către guverne. În Franța, o controversată suprataxă de populare a urcat prețurile carburanților. S-a ajuns la situația în care taxele cântăresc greu: aproape două treimi (64%) din prețul unui litru de benzină este format din taxe, 

Cotațiile petrolului au cunoscut în ultimele săptămâni fluctuații, ajungând ca la sfârșitul săptămânii trecute să atingă minimumul anului în curs, pe fondul livrărilor în creștere și al previziunilor legate de evoluția nesatisfăcătoare a economiei. În România, în ultimele două luni, prețul carburanților a avut o majorare accentuată, pe fondul unei creșteri a cererii, în special la motorină. Astfel s-a ajuns ca într-un interval scurt de timp, prețurile la pompă să atingă până la 6,2 lei/litru, de la 5,7 lei/litru. 

Ulterior, prețurile au scăzut, dar s-au stabilizat la un nivel ridicat raportat la ieftinirea petrolului. „Prețurile la pompă s-au stabilizat la un nivel nefiresc de sus”, a declarat președintele Federației Operatorilor de Transport (FORT), Augustin Hagiu, pentru Reporter Global. El afirmă că scumpirile din România nu au avut legătură cu evoluția prețului petrolului, ci cu o creștere a cererii din partea transportatorilor, în contextul în care ne apropiem de sărbătorile de iarnă și cererea pentru transportul de mărfuri este mai mare. Reprezentantul transportatorilor susține că acesta este și motivul pentru care tendința de scumpire a benzinei și a motorinei se va menține și în perioada următoare. O scădere ar putea fi posibilă de la începutul anului următor, când se va reduce cererea de mărfuri, deci transportatorii vor consuma mai puțin combustibil, iar supraacciza ar putea fi eliminată.

Nivel mediu al taxelor

Din punct de vedere al taxării carburanților, România se situează în media europeană, cu un procent de circa 52% la benzină și circa 47% la motorină. Astfel, la mijlocul lunii noiembrie, prețul unui litru de benzină, cu taxe, era de 5,4 lei, iar fără taxe era de 2,8 lei. La motorină, prețul unui litru, incluzând taxele, era de 5,8 lei/litru , iar fără taxe, 2,7 lei/ litru, arată o analiză publicată de Comisia Europeană în data de 11 noiembrie. Printre țările cu cel mai înalt nivel al taxării se numără Olanda, Franța, Danemarca, Italia, cu o medie de 60%. Într-un raport, Comisia Europeană face și recomandarea ca și „comparaţiile dintre preţuri şi tendinţele de preţuri în diferite ţări trebuie făcute cu atenţie, ca urmare a diferenţelor privind calitatea produselor, practicile de marketing, structura pieţei şi ponderea produselor standard în vânzările totale”.

În toamna anului trecut, Guvernul a introdus supraaciza pe carburanți, decizie care a dus la creșterea nivelului de taxare. Acum, transportatorii speră ca de la începutul anului viitor, aceasta să fie eliminată, așa cum a anunțat și ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici. În prezent, Consiliul Concurenței desfășoară o anchetă sectorială ce vizează prețul carburanților în România. Aceasta urmează să fie finalizată la începutul anului viitor. Augustin Hagiu declară că este inexplicabil cum, în condițiile în care există trei tipuri de furnizori (cei care și exploatează, și procesează, cei care importă petrol și rafinează în țară și cei care importă carburanți), toți să aibă aceleași prețuri la pompă, întrucât este imposibil să aibă aceleași costuri. 

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, declara la începutul anului că preţurile sunt apropiate în toată Europa, iar faptul că avem resurse este mai puţin important. „Problema nu cred că se pune la modul: avem resurse, de ce nu avem preţul mai mic? Întrebarea este de ce de un an este mai mare decât media UE? Aici căutăm o explicaţie, pentru că, tradiţional, preţul în România era un pic sub medie. De undeva de la începutul anului trecut suntem peste medie, vorbim de preţul fără taxe. Cu taxe, suntem jos, statul român taxează mai puţin decât alte state. Unde intervin companiile este partea fără taxe. Este o evoluţie relativ nouă, pe care nu o înţelegem pe de-a-ntregul, aşa că am lansat o investigaţie. Ei vor primi o serie de întrebări la care sunt obligaţi să răspundă legal. Vrem să înţelegem exact care sunt schimbările care au dus la această evoluţie, pentru noi surprinzătoare”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, pe 20 februarie.

Prețul petrolului, la nivel minim 

Scăderea prețului petrolului, înregistrată la sfârșitul săptămânii trecute, a venit chiar în condițiile în care piețele se așteaptă ca, după întâlnirea planificată să aibă loc în data de 6 decembrie, OPEC să înceapă să limiteze oferta. Contractele futures pe țițeiul Brent au ajuns la cel mai scăzut nivel din decembrie 2017, adică 61,52 dolari barilul, înainte de a se redresa la 61,88 de dolari. Prețul este cu 72 de cenți sub închiderea precedentă (- 1,2 %). Referința americană West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 2,5%, până la 53,29 de dolari pe baril, cu 5 cenți în plus față de minimumul din octombrie 2017, atins la începutul săptămânii. Volatilitatea prețurilor Brent și WTI se apropie de niveluri care nu au mai fost atinse de la declinul pieței din perioada 2014-2016 și, înainte de aceasta, de la criza financiară din 2008-2009. Livrările globale de petrol au crescut în acest an, trei producători de top – Statele Unite, Rusia și Arabia Saudită – pompând mai mult de o treime din consumul global, care se ridică la aproximativ 100 de milioane de barili pe zi. Producția ridicată se suprapune cu cererea în scădere, pe fondul unei încetiniri economice globale. Prețurile petrolului au scăzut cu aproximativ 30% de la vârfurile atinse la începutul lunii octombrie, deoarece producția mondială a început să depășească consumul în al patrulea trimestru al acestui an, încheind o perioadă de penurie, care a început în primul trimestru al anului 2017, potrivit datelor de la Refinitiv Eikon.

Arabia Saudită a anunțat joi că poate reduce oferta. Banca americană Morgan Stanley apreciază că există „o probabilitate mult mai mare ca OPEC să ajungă la un acord pentru a echilibra piața în 2019”, adăugând că acest lucru ar susține probabil prețurile petrolului „la un nivel maxim de 50 de dolari, cel puțin pe termen scurt”.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele