Varșovia dă înapoi în fața UE, Bucureștiul tace

0
88
Jaroslaw Kaczynski, leader of the ruling Law and Justice party (PiS) speaks during his party's electoral convention ahead of the Oct.21 local elections, in Warsaw, Poland, Sunday, Sept. 2, 2018. The leader of Poland's conservative political party, whose policies have led to clashes with European Union leaders, says he wants the country to be like western EU nations "in every respect" over the next two decades. (AP Photo/Alik Keplicz)

Veste proastă pentru adepții „liniei dure” din coaliția de guvernământ de la București: Varșovia a făcut un semnificativ pas înapoi în conflictul cu Uniunea Europeană legat de legislația Justiției. Astfel că modelul pe care o parte dintre liderii de la București par să-l fi luat începe să se clatine.

Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare în Polonia, a înaintat miercuri un amendament legislativ în legătură cu modificările aduse componenței Curţii Supreme, o mișcare contestată de Uniunea Europeană care acuză Polonia că nu îndeplinește standardele democratice.

Mișcarea Varșoviei reprezintă o importantă schimbare de direcție, după ce guvernul condus de PiS se arătase inflexibil în privința cererilor europene. 

Amendamentul propus stipulează că judecătorii care au fost retraşi la pensie în mod forțat, prin decizie legislativă, pot continua să lucreze, chiar dacă pensionarea lor rămâne, teoretic, validă.

Miercuri, pe site-ul parlamentului polonez se afirma că „amendamentul reprezintă executarea deciziei Curţii Europene de Justiţie”, relatează Reuters.

O lege adoptată de parlamentul de la Varșovia în iulie și promulgată de președintele Andrej Dura forţa judecători importanţi ai Curţii Supreme să se pensioneze mai devreme. Opoziția a criticat partidul de guvernământ pentru încercarea de a scăpa de magistrați incomozi, PiS a susținut, dimpotrivă, că modificările erau necesare pentru a face tribunalele mai eficiente. Legea a fost adoptată prin ignorarea avertismentelor din partea instituțiilor UE.

Legea micşora vârsta pensionării de la70 de ani la 65 de ani, astfel că peste 20 de judecători, o treime din total, se vedeau forţaţi să se retragă.

Noul amendament al PiS a fost votat miercuri, în regim de urgenţă. Textul a fost adoptat cu 215 voturi la 161.

În octombrie, Curtea Europeană de Justiție a somat Polonia să suspende o reformă a Curții Supreme, ceea ce a permis în mod efectiv partidului de guvernământ să aleagă judecătorii de rang înalt. După decizia Curţii Europene de Justiţie, şeful PiS, considerat drept conducătorul de facto al Poloniei, Jarosław Aleksander Kaczyński, a declarat că Varşovia va respecta legea UE. El a afirmat însă că va face apel la decizia Curţii, cu toate că deciziile forului european nu pot fi supuse revizuirii.

În iulie, Comisia Europeană lansa o procedură de sancționare a Poloniei, cu rolul de protejare a independenței justiției poloneze.

Bruxelles declanșase procedura de infringement , printr-o scrisoare de notificare formală referitoare la Legea de funcționare a Curtii Supreme de Justiție din Polonia”, anunța Comisia Europeană la acea vreme.

În decembrie 2017, Comisia Europeană adopta, după luni de avertismente, o procedură fără precedent împotriva guvernului polonez, prin care cerea revizuirea în termen de trei luni a măsurilor controversate privind justiția. Polonia nu a răspuns acestei cereri ultimative, astfel că, în martie 2018, Parlamentul European a votat, cu 422 de voturi „pentru”, 147 „împotrivă” și 48 de abțineri, rezoluția care propunea sancțiuni fără precedent pentru încălcarea statului de drept în Polonia. 

Europarlamentarii au deschis astfel calea activării Articolului 7 din Tratatul UE, care teoretic poate să ducă la pierderea dreptului de vot în instituțiile europene.  

Comisia Europeană își exprimă satisfacția

Comisia Europeană (CE) s-a declarat joi „satisfăcută” de amendamentele propuse de guvernul polonez la reforma Curţii Supreme, relatează Reuters.

„Comisia este satisfăcută de faptul că se produce schimbarea, şi anume în direcţia pe care am cerut-o”, a declarat un purtător de cuvânt al CE.

Însă „aceste modificări urmează să fie confirmate odată ce procedura legislativă se va încheia”, a adăugat el.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a declarat vineri că schimbările aduse de Polonia legii privind Curtea Supremă sunt un semn că lucrurile merg în direcţia bună.

„La prima vedere, pare că se îndreaptă în direcţia bună. Avem nevoie de timp pentru a analiza în profunzime legislaţia. Vedem acest lucru ca pe un progres”, a declarat el la o conferinţă de presă de la Varşovia.

Tăcere încrâncenată la București

Comisia Europeană cere României să modifice de urgență o serie de prevederi ale legilor justiției, modificate în ultimele luni de coaliția de guvernare PSD-ALDE, fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii și în pofida obiecțiilor formulate de Comisia de la Veneția și de mai multe asociații de magistrați.

Bruxelles-ul cere suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare și aplicarea recomandărilor formulate în cadrul MCV, cât şi a celor formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO).

Bucureștiul trebuie să suspende imediat procedurile de numire şi revocare aflate în curs care vizează procurori în funcţii-cheie și să relanseze procesul de numire a procurorului-şef al DNA. 

De asemenea, trebuie asigurată numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituţii.

Este cerută suspendarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal şi Codului de procedură penală, iar procedura de revizuire a Codului Penal şi a Codului de procedură penală ar trebui relansată, ţinând seama de recomandările Comisiei Europene și ale Comisiei de la Veneţia.

Practic, Bruxelles-ul aruncă în aer toate modificările legislative și măsurile în organizarea justiției puse în operă de coalița PSD-ALDE de la venirea la putere, în decembrie 2017. Aceste modificări au generat numeroase proteste de stradă. Sute de mii de oameni au manifestat în februarie 2017, în întreaga țară, în timp ce în august 2018, un amplu protest desfășurat la București a fost reprimat brutal de forțele de ordine.

Intervenția din 10 august a constituit unul dintre motivele invocate de Parlamentul European, în rezoluția sa deosebit de critică la adresa derapajelor României de la principiile europene, adoptată la 13 noiembrie.

Aflată săptămâna trecută la București, Věra Jourová, comisarul european pentru Justiție, a afirmat că Bruxelles-ul consideră obligatorie implementarea la București a recomandărilor din raportul MCV.

Totuși, nici guvernul Dăncilă și nici conducerile politice ale PSD și ALDE nu și-au asumat clar voința de a respecta recomandările europene. 

În cadrul PSD, a fost invocată posibilitatea atacării Raportului MCV la Curtea Europeană de Justiție, în timp ce unii duri din PSD și unii lideri de opinie cu simpatii declarate pro-PSD au invocat, mai direct sau mai voalat, chiar posibilitatea părăsirii Uniunii Europene de către România (așa-numitul Ro-exit). 

Proteste masive la Praga

 

Mii de cehi au protestat vineri-seară la Praga, cerând demisia premierului populist și eurosceptic Andrej Babiš, acuzat de fraudă cu fonduri europene. 

După cum relatează Euronews, participanții au scandat „Vrem un guvern decent!”. Protestele au fost declanșate după ce guvernul a supraviețuit unei moțiuni de cenzură.

După alegerile din 2017, Andrej Babiš, om de afaceri cu o avere estimată la peste 3 miliarde de euro și politician populist, fondator al formațiunii „Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți” (ANO), a devenit premier al Cehiei. Aceasta, în pofida faptului că era acuzat de utilizare ilegală a fondurilor UE, redirecționând banii spre firme ale unor rude, printre care și propriul fiu. 

Protestatarii au ieșit în stradă nemulțumiți de faptul că moțiunea împotriva guvernului nu a trecut. Un număr de 92 de parlamentari au votat contra lui Babiš, față de cele 101 voturi necesare demiterii guvernului. 

Premierul de la Praga este acuzat de deturnare de fonduri europene în favoarea unor firme controlate de rudele sale, inclusiv de fiul său. Fiul său, Andrej Babiš jr, afirmă că a fost dus împotriva voinţei sale în Crimeea, unde este ținut ostatic, fiind astfel în imposibilitate de a depune mărturie în cazul de fraudă.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele