Inflația și-a temperat creșterea în ianuarie, în special pe fondul scăderii prețurilor petrolului și a dispariției supraccizei pe carburanți, ceea ce a scăzut și costurile de transport. Astfel în ianuarie inflația anuală a  fost de 3,6%, în scădere față de luna anterioară, când rata inflației a urcat la 4%.
”Inflația a coborât la 3,6% în ianuarie, față de aceeași lună a anului trecut, de la o inflație anuală de  4,04% în decembrie, în cea mai mare parte pe fondul ieftinirii prețurilor combustibililor, în urma eliminării recente a accizelor suplimentare de 7 euro cenți / litru și a fost ajutată de un efect statistic ridicat”, consideră Dorina Ilasco, analist al Băncii Comerciale Române (BCR).
Valentin Tătaru, economistul șef al ING România consideră că cifrele lunii ianuarie sunt un semnal de consolidare a inflației la niveluri inferioare. ”Inflația din ianuarie a marcat începutul a ceea ce credem a fi o perioadă extinsă a unor cifre mai scăzute pentru inflație”, a scris Tătaru într-o notă către investitori.

Scumpiri ușoare la alimente

În ansamblu prețurile și tarifele au stagnat în ianuarie, cu ușoare creșteri ale prețurilor produselor alimentare, influențate de mărfurile de sezon și de scumpirea cărnii și a produselor din carne, fenomen ”importat” oarecum din Uniunea Europeană.
”În termeni lunari, prețurile de consum au crescut cu 0,41% în ianuarie. Prețurile produselor alimentare au crescut cu 0,99% în ianuarie față de decembrie, cu o componentă importantă sezonieră legată de oferta internă scăzută de legume și fructe proaspete. În afară de aceasta, produsele alimentare de bază (carne, brutării și lactate) au continuat să împingă prețurile de consum în sus, în conformitate cu prețurile europene (carnea de porc). Prețurile produselor nealimentare au înregistrat o creștere marginală doar cu 0,02% în ianuarie față de decembrie, deoarece creșterea accizelor pentru tutun și energie a fost compensată de combustibilii mai ieftini. Prețurile serviciilor au crescut cu 0,43% în ianuarie față de decembrie, în mare parte datorită scumpirii serviciilor de apă și canalizare”, arată Ilasco, într-o notă către investitori.

Inflația intră în țintele BNR Statistica oficială confirmă de altfel estimările băncii centrale, care și-a revizuit prognoza de inflație pentru acest an în scădere, la 3% pe an, de la 3,1% cât era până acum.  Inflația este unul dintre indicatorii principali urmăriți de BNR, care-și ajustează dobânda de politică monetară în funcție de acesta. Totuși BNr urmărește atent inflația CORE2, care evaluează creșterea prețurilor scoțând din calcul prețurile administrate, prețurile volatile, tutunul și alcoolul. Acest indicator al inflației din care dispare deci influența prețurilor administrate și a celor volatile, a fost mai mare în ianuarie, urcând la 3,75% față de acceași lună a anului anterior, într-o ușăară creștere față de luna decembrie. ”Începând cu luna viitoare, ne așteptăm ca inflația să înceapă să intre în zona superioară a țintei de inflație a băncii centrale (între 2,5% și 3,5%) pentru întregul orizont de prognoză de 2 ani. În 2020, punctul cel mai jos al inflației ar trebui să apară în aprilie-mai, când am putea vedea o inflație anuală de până la 2,7%. Cu toate acestea, oarecum îngrijorător este faptul că inflația de bază ar putea rămâne cu  0,2-0,4 % peste cifra generală de inflație anuală pentru întregul Ca atare analiștii își mențin opinia potrivit căreia BNR nu va schimba în acest an rata dobânzii sale de politică monetară, situată la 2,5%. ”Deși estimările indică o ușoară atenuare, deficitule gemene rămân o problemă în timp ce inflația de bază pare a fi destul de orientată către temperare. Prin urmare, ne menținem prognoza pentru rata neschimbată a dobînzii cheie a băncii centrale, la 2,50% în acest an”, a conchis Tătaru. .