Parlamentul European a convocat o şedinţă extraordinară a plenului pentru a discuta cu Ursula von der Leyen şi Frans Timmermans proiectul referitor la un continent neutru din punct de vedere climatic.

După recenta declarare a urgenţei climatice de către Parlamentul European, Preşedinta Comisiei Europene von der Leyen a făcut public miercuri, în şedinţa de plen a Parlamentului European, la Bruxelles, proiectul Comisiei în vederea obţinerii neutralităţii climatice în UE până în anul 2050.

Liderii grupurilor politice din Parlamentul European şi-au expus punctele de vedere asupra modului în care se poate asigura că aşteptata “legislaţie europeană cu privire la climă” va avea finanţarea necesară şi va fi aplicată în mod echilibrat din punct de vedere economic şi social. La sfârşitul unei discuţii de două ore, vicepreşedintele executiv Frans Timmermans, în calitate de comisar pentru Pactul Verde European, a răspuns la câteva dintre cele mai importante întrebări ale europarlamentarilor cu privire la modul în care va fi finanţată tranziţia energetică a statelor membre din Europa Centrală şi de Est, precum şi cu privire la modul în care va fi asigurată competitivitatea companiilor din UE prin aplicarea unor reguli similare şi în afara Uniunii.

Esther de Lange (PPE, Olanda) a spus că grupul său împărtăşeşte “obligaţia morală” de protejare a planetei: “Suntem ultima generație care mai poate face acest lucru. O politică industrială coezivă și coerentă și un Pact Verde ambițios sunt indisolubil legate, astfel încât să găsim soluții inteligente prin cooperarea celor mai strălucite și mai proeminente minți”. Dacă alte țări din afara UE nu doresc să „joace” după aceleaşi condiții, UE ar trebui să reconsidere accesul acestora pe piețele europene, a conchis ea.

Iratxe García (socialişti, Spania) a spus: “Astăzi a fost prezentat un nou model de dezvoltare, care va transforma UE într-o societate mai corectă și mai prosperă”. Acest model ar trebui să se bazeze pe trei piloni: pilonul „verde” pentru atingerea obiectivelor climatice, „pilonul roșu” pentru asigurarea unei dimensiuni sociale puternice în Acordul verde și pilonul economic prin care Bugetul Multianual al UE ar trebui să aloce resursele necesare pentru atingerea acestor obiective.

“Vom reuşi doar dacă vom transforma această provocare într-o oportunitate” a declarat Dacian Cioloş (RE, România). Pentru a reuşi acest lucru “Pactul Verde nu ar trebui să adauge noi greutăţi birocratice”, ci dimpotrivă să mobilizeze societatea. El a făcut apel pentru stabilirea unor obiective mai ambiţioase de către UE în legislaţia climatică în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi pentru o abordare orientată în acelaşi timp spre o digitalizare verde şi noile tehnologii.

Philippe Lamberts (Verzii, Belgia) a cerut ca UE să se angajeze să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 65% până în 2030 şi să consolideze utilizarea durabilă a resurselor naturale, biodiversitatea şi lupta împotriva poluării. Fondul pentru o Tranziţie Justă va trebui să-i ajute mai mult pe oamenii mai vulnerabili, iar politica agricolă şi economică are nevoie de o revizuire radicală, a declarat el.

Silvia Sardone (ID, Italia), a întrebat: “Ați avut în vedere implicațiile sociale și economice ale atingerii neutralității climatice până în 2050?”. Ea a spus că există o „contradicție” între obiectivele climatice ale UE și acordurile comerciale semnate cu țările care au standarde de mediu mai scăzute.

Ryszard Legutko (Conservatori, Polonia) a spus că  ar trebui să existe o colaborare între Comisie şi statele membre, care se pregătesc să discute obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la Consiliul European. „Încearcă oare Comisia să submineze competențele statelor membre? (…) Guvernele nu ar trebui să stea pe marginea în ceea ce priveşte subiecte de o asemenea importanță “, a adăugat el.

Manon Aubry (Stânga Europeană, Franţa) a contrapropus un “nou pact verde” alternativ care a fost semnat de grupul său şi care cuprinde impozite pentru cărbune, plastic şi kerosen, precum şi măsuri angajante pentru a se reuşi reducerea emisiilor cu 70% astfel încât să se realizeze o tranziţie mai “socială şi ecologică”.

Parlamentul European va răspunde proiectului Comisiei prin adoptarea unei rezoluţii în cadrul sesiunii plenare din perioada 13-16 ianuarie 2020.

Sursa: RADOR

Traducerea: Carolina Ciulu/rcostea