Pilonul II de pensii va sucomba în brațele statului

302
5 minute de lectură

Măsurile controversatei Ordonanțe de urgență 114 vor zdruncina Pilonul II, de pensii private, creat pentru a susține șansele viitorilor pensionari la o viață decentă într-un viitor incert. Aplicarea OUG 114 va echivala cu o naționalizare de facto a fondurilor private de pensii, prin eliminarea de pe piață a societăților de administrare. Companiile care gestionează fondurile de pensii din Pilonul II vor fi lovite prin efectul combinat al tăierii drastice a veniturilor și al majorării exponențiale a cerințelor de capital.

Noile reglementări reduc veniturile companiilor la cote care aproape că nu mai justifică efortul de administrare. Comisionul de administrare este destinat, în principiu, pentru a susține costurile de gestionare eficientă a banilor și, desigur, pentru a asigura un profit. Noul text legislativ lasă însă gestionarilor care-și asumă riscuri în piață o cotă mai mică de comision decât cea percepută de arbitrul pieței. Autoritatea de Supraveghere Financiară ia 0,3% din comisionul de 1% aplicat contribuțiilor lunare. Statul însuși își transferă 0,5% din comisionul de 1%, bani virați către Casa Națională de Pensii. Astfel, administratorul fondului de pensii Pilon II rămâne cu doar 0,2% din comisionul aplicat. Din acest comision, trebuie să suporte cheltuielile de administrare, precum și costul tranzacțiilor necesare în administrarea portofoliului fondului de pensii.

Mai mult, comisionul anual de administrare este legat de rata inflației, care a înregistrat o volatilitate ridicată în ultimii ani. Însă în situațiile de majorare a ratei inflației, randamentele fondurilor de pensii vor scădea și, prin urmare, comisionul anual de administrare perceput se va reduce. Motivul este faptul că aproape 70% din portofoliile fondurilor de pensii sunt investite în instrumente purtătoare de dobândă fixă (în special titluri de stat). În cazul majorării ratei inflației, curba de randament se va deplasa în sus (ratele de dobândă vor crește). Prin urmare, marcarea la piață a portofoliului de obligațiuni deținut de fondurile de pensii va conduce la o pierdere de valoare.

O soluție de scădere a impactului ratei inflației asupra randamentului fondurilor de pensii ar fi reducerea expunerii acestora de pe România și diversificarea internațională pe instrumente purtătoare de dobândă. Această diversificare internațională ar aduce și un plus de randament din conversia valutară, având în vedere trendul de depreciere a leului.

Ordonanța impune cerințele de capital care ajung și la 10% din contribuții, ceea ce va presupune, potrivit evaluărilor ASF, o infuzie de peste 800 de milioane de euro în capitalul companiilor de gestionare a fondurilor de pensii private din Pilonul II.

În majoritatea cazurilor, companiile ar trebui să-și majoreze capitalul cu sume mai mari decât câștigurile lor de până acum. În plus, jumătate din bani trebuie injectați în capitalul companiilor până la jumătatea anului, ceea ce poate crea aversiune față de afacere.

În piața financiară, majorarea capitalurilor este calibrată în funcție de riscul afacerii. Însă portofoliul fondurilor de pensii din Pilonul II are un risc minimal: aproape 70% din deținerile acestora sunt în titluri de stat și în depozite pe piața monetară. Aceste instrumente au un risc redus.

De altfel, prin lege, fondurile private de pensii din Pilonul II au o politică de investiții prudentă. Mai mult, administratorii fondurilor private de pensii constituie provizioane tehnice și contribuie, din propriile venituri, la un fond de asigurare a pensiilor (similar cu Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar).

Fondul de pensii este complet segregat de administratorul fondului, iar evaluarea de piață a fondului este realizată de către o instituție de depozitare (care nu are voie să fie din același grup cu administratorul fondului).

În esență, este greu de înțeles logica potrivit căreia cerințele de capital pentru administratorii fondurilor de pensii Pilonul II sunt extreme și comparativ cu cele impuse pentru fondurile de pensii private Pilon III, care au și un grad de risc mai mare.

Combinarea celor două măsuri are potențialul de a face activitatea administratorilor de fonduri neviabilă economic și să conducă la eliminarea de pe piață a acestora.

Ce este de făcut?

În România, se manifestă două tendințe demografice care au potențialul de a face sistemul public de pensii nesustenabil: scăderea natalității și migrația (România având a doua cea mai mare migrație din lume, după Siria).

Prin urmare, în planificarea comportamentului de economisire și a claselor de active folosite pentru economisire, prudent este ca o persoană aparținând generațiilor X, Y și Z să pornească de la premisa că, la momentul pensionării sale, pensia publică, în cazul în care aceasta va mai exista, îi va asigura condiții minime de subzistență și că o va primi de la o vârstă mult mai înaintată decât în prezent.

Ideea potrivit căreia sistemul public de pensii ar fi mai sigur este o iluzie susținută de subevaluarea riscului demografic și de supraevaluarea capacității viitoare a statului de a susține cheltuielile pentru pensii.

Anul trecut, factura de cheltuieli sociale a statului consuma 11% din PIB, cu 3% mai mult decât media bugetelor sistemului public de pensii din statele OECD.


LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele