Ministrul Finanțelor demonstrează o gravă necunoaștere a procedurilor și prevederilor legale, transmite, vineri, Primăria Capitalei, după ce Florin Cîțu a spus că Primăria București a primit deja 100 de milioane de lei, din care a cheltuit doar 33 de milioane, informează Mediafax.
Referitor la afirmația ministrului de Finanțe, potrivit căreia „Primăria deja a primit la rectificarea trecută 100 de milioane de lei, din care ştiu că a cheltuit doar 33 de milioane, deci mai erau vreo 70 de milioane”, pentru corecta informare a ministrului Finanțelor, PMB a transmis că „suma de 100 milioane de lei, alocată Municipiului București, în urma rectificării bugetare din octombrie 2019, poate fi folosită EXCLUSIV pentru asigurarea continuității serviciului public de alimentare cu energie termică, așa cum a fost subliniat inclusiv în Hotărârea de Guvern nr. 747/14.10.2019. Reiterăm că Primăria Municipiului București nu putea folosi aceste fonduri în alte scopuri, <ordonatorii de credite fiind direct răspunzători pentru modul de utilizare conform dispozițiilor legale>, așa cum se prevede în HG nr. 747/14.10.2019”, a transmis PMB, vineri, într-un comunicat de presă.
Potrivit municipalității bucureștene, această sumă a fost transferată în totalitate în contul Municipiului Bucuresti din care s-au efectuat până în prezent plăți în contul Escrow al RADET în valoare de 90,89 milioane lei.
„Suma rămasă va fi utilizată până la 20 decembrie 2019, când, potrivit prevederilor legale, trebuie făcută regularizarea sumelor primite cu destinație specială. Mai mult, subliniem că rectificarea din octombrie a fost în favoarea ELCEN. Pe baza deconturilor s-au efectuat plăți în valoare de 90,89 milioane lei către RADET în contul ESCROW dedicat. Subliniem că 70,24%, din aceste sume sunt plătite ELCEN pentru serviciile prestate. Astfel, ELCEN a primit peste 70 milioane lei, diferența până la 100 de milioane urmând a fi utilizată de RADET pentru organizare și funcționare, conform prevederilor legale. Ministrul Finanțelor ar fi aflat toate aceste informații dacă ar fi făcut o minimă verificare a situației reale și a execuției bugetare”, se mai arată în comunciatul citat.
Reprezentanții Primăriei București spun că „este clar” că decizia de a exclude Bucureștiul din rectificarea aprobată nu s-a bazat pe datele reale, concrete, ci pe o abordare determinată de interese politice care se reflectă, din păcate, asupra bucureștenilor care nu pot astfel beneficia de investiții importante realizate cu sumele alocate Primăriei Municipiului București, se mai arată în comunicatul PMB.
În ceea ce privește faptul că PMB nu a „argumentat” necesitatea alocării fondurilor, Primăria București transmite că a acționat în limitele prevederilor și procedurile legale, „completând macheta trimisă de Ministerul de Finanțe, așa cum s-a procedat întotdeauna, nefiind solicitată o notă de fundamentare”.
„Îl informăm de asemenea pe ministrul Finanțelor că Primăria Capitalei a asigurat din fondurile proprii, în completarea celor primite de la bugetul de stat, sume suplimentare pentru cheltuielile de funcționare ale căminelor de bătrâni, creșelor, instituțiilor de cultruă descentralizate, salariile personalul neclerical. Ca urmare, era dreptul Primăriei Municipiului București să solicite guvernului aceste sume, iar guvernul trebuia să le asigure așa cum a făcut-o pentru solicitările altor instituții. Am făcut numeroase declarații și am trimis solicitări oficiale în care am demonstrat că bugetul Capitalei pe anul 2019 este insuficient în raport cu obligațiile minime ale Municipiului București”, potrivit documentului citat.
Primăria București arată că până în noiembrie 2019, Bucureștiul a primit doar 2,9 miliarde lei din cote din impozitul pe venit – cea mai importanta sursă de alimentare a bugetului local, întrucât Capitala nu încasează taxe și impozite locale, acestea se încasează de către sectoare.
Pe de altă parte, obligații minime ale municipalității includ, potrivit PMB, subvenție pentru funcționarea transportului public – 1,2 miliarde lei, în creștere față de anii anteriori în condițiile extinderii transportului public prin noi trasee, inclusiv în Ilfov și dublarea parcului auto al STB și subvenție pentru funcționarea termoficării – 1,1miliarde lei, în creștere față de anii anteriori din cauza creșterii prețului la gaze naturale și demarării investițiilor la sistemul de termoficare nerealizate de peste 30 de ani.
Se poate observa ca doar pentru asigurarea transportului public si pentru termoficare se cheltuiesc aproximativ 70% din incasarile de 2,9 miliarde lei, incasate efectiv din cote din impozitul pe venit.
„Primăria Municipiului București trebuie să asigure însă și cheltuielile cu servicii publice: iluminat, DDD, toalete ecologice, întreținere și reparatii strazi, poduri, pasaje, parcuri, lacuri, cimitire – estimativ 2 miliarde lei, investitii: Pod Ciurel, Fabrica de Glucoză, Prelungirea Ghencea, Doamna Ghica, reabilitare școli, grădinițe, achiziție mijloace de transport, ambulanțe – 2,9 miliarde lei; cheltuieli salariale si stimulente – 1,2 miliarde lei; cheltuieli instituții de sănătate, asistență socială, cultura, educație și tineret – 2 miliarde lei; executări silite Sentințe civile (de exemplu Costanda) – 610 mil lei. De aceea, am solicitat și vom solicita permanent asigurarea de către Guvern a unei cote de 40% din subvenții pentru transport și termoficare, așa cum se întâmplă în alte state europene”, se mai arată în comunicatul transmis de Primăria București.
Potrivit documentului citat, bugetul total pentru asigurarea tuturor serviciilor publice în municipiul București este de 13,2 miliarde lei.
Florin Cîțu a declarat, joi, că Primăria București ar fi primit suma solicitată de 62 de milioane de lei la rectificarea bugetară , dacă ar fi argumentat această solicitare. Cîțu a mai afirmat că Primăria București a primit deja 100 de milioane de lei, din care a cheltuit doar 33 de milioane.
„Primăria deja a primit la rectificarea trecută 100 de milioane de lei dintre care știu că a cheltuit doar 33 de milioane. Deci mai aveau vreo 70 de milioane. Dacă ar fi fost argumentat sunt sigur că ar fi primit acești bani. Acolo unde am văzut o nevoie stringentă și nu au fost alocate fonduri, am alocat fonduri, deci am fia locat și pentru Primăria București dacă era necesar. Ne uităm și la execuție atunci când alocăm fonduri și vedem dacă mai sutn bani în cont, care a fost execuția și apoi luăm o decizie”, a spus Florin Cîțu, întrebat de ce Primăria București nu a primit suma de 62 de milioane de lei, solicitată pentru rectificarea bugetară.
Primăria Capitalei a semnalat public, joi, faptul că Bucureștiul nu figurează în proiectul Guvernului de rectificare a bugetului de stat, în condițiile în care a cerut o suplimentare cu 62,4 milioane de lei a bugetului.