PNL se apropie de proba de foc: bugetul pe anul 2020

25
6 minute de lectură

Este dureros să spui adevărul. Chiar și în economie. Creșterea deficitului bugetar pe anul acesta la 4,4% din PIB a avut reacții dinspre piețele financiare. Și nu dintre cele mai plăcute.

Foto: Agerpres

Investitorii pe piețe nu au ezitat să crească dobânzile și randamentele la care se împrumută România.

Potrivit unui raport Erste Group, randamentele pe termen lung au crescut, în luna noiembrie, cu 20-30 de puncte procentuale, ca urmare a conștientizării de către investitori a situației în care se află bugetul de stat.

Este evident că atunci când anunți o creștere a deficitului, deci o creștere a nevoii de finanțare, investitorii vor răspunde printr-o creștere a dobânzii sau a randamentelor cerute.

De altfel, raportul Erste arată că investitorii pe piețe așteaptă detalii privind viitoarea politică fiscală a guvernului. Mai precis, este așteptat planul lui Florin Cîțu și mai ales bugetul pe anul viitor. Unele repere există deja. Miniștrii guvernului Orban au anunțat o serie de măsuri, precum interdicția de a cumula salariul de la stat cu pensia, restructurări de personal în administrația centrală sau ruperea salariilor demnitarilor de creșterea salariului minim, astfel încât creșterea salariului minim să nu se mai transfere și către o creștere a salariilor demnitarilor. Măsurile sunt bine-venite, dar este greu de spus acum care va fi impactul pozitiv asupra bugetului de stat. Cu siguranță însă, măsurile anunțate vor fi insuficiente pentru a echilibra bugetul și pentru a reduce deficitul bugetar.

O combinație riscantă pentru anul 2020

Deocamdată, raportul Erste arată că deficitul bugetar mare, cheltuielile publice rigide și alegerile din 2020 reprezintă o combinație riscantă pentru finanțele publice românești.

Cu atât mai mult cu cât creșterea economică va încetini anul viitor la 3,5%, o prognoză asumată de tot mai multe instituții financiare, de la Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), la bănci.

În același timp, rata inflației este prognozată de specialiștii Erste Group că se va apropia de limita de sus a țintei Băncii Naționale, respectiv, 3,5%. Rata de politică monetară este prevăzută să se mențină la 2,5% în 2020. De asemenea, leul ar putea să se deprecieze cu 2-3% pe an, în termeni nominali, în perioada 2020 – 2021. Toate acestea sunt corecțiile pe care le face economia ca urmare a exceselor din anii trecuți. Au crescut cheltuielile bugetare, au crescut deficitele, acum vine nota de plată. Adică, în afară de consolidarea bugetară, economia își face propriile corecții, prin inflație și prin deprecierea leului.

Încrederea piețelor ar putea să crească anul viitor

Analiștii arată că odată cu prezentarea proiectului de buget pe anul viitor și cu aprobarea sa de către Parlament, încrederea investitorilor pe piețele financiare va crește, iar randamentul obligațiunilor românești va scădea. Cu condiția, bineînțeles, ca bugetul să conțină și efectele unor măsuri de reducere a deficitelor bugetare.

De altfel, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, încearcă deja să liniștească piețele vorbind despre rezervele financiare ale Ministerului Finanțelor Publice (aşa-numitul „buffer”), care se află la un nivel optim şi în creştere. În aceste condiţii, finanţarea deficitului bugetar mai mare decât cel prognozat s-ar putea realiza din această rezervă, împreună cu finanţări de pe piaţa locală.

„Bufferul de la Finanţe este la un nivel optim. Acolo sunt miliarde de euro şi nivelul este optim. Este mai mare decât era când am preluat acest mandat, acum o lună de zile“, a declarat Florin Cîţu ieri, într-o conferinţă de presă.

Foto: Agerpres

Anul viitor, cheltuielile bugetare primare vor fi ținute sub control

În ceea ce priveşte bugetul pe anul viitor, Ministerul Finanţelor şi-a asumat creşteri de salarii şi pensii, pe de-o parte, dar şi reduceri de taxe, pe de altă parte.

Impactul bugetar al Legii pensiilor, care prevede o majorare de 40% a punctului de pensie în septembrie 2020, va fi de aproape 25 mld lei. Cele două legi care prevăd eliminarea suprataxării contractelor de muncă part-time şi eliminarea supraaccizei la carburant urmează să aibă un impact de 4 mld lei în bugetul anului, dar acesta încă nu a fost inclus în proiectul de buget, deoarece legile încă nu au fost promulgate de preşedintele României.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor Publice, guvernul s-a angajat în faţa Comisiei Europene că nu va creşte cheltuielile bugetare primare (cheltuielile totale fără dobânzi şi fără cheltuielile din fonduri europene).

Cu toate acestea, doar legea pensiilor înseamnă o creştere cu 3% a cheltuielilor. Ministrul Florin Cîţu a declarat că între 15 şi 20 decembrie a.c. propunerea de buget va fi transmisă parlamentului.

„Bugetul este construit pe un deficit de 3,5% din PIB. Avem un impact pe care încă îl analizăm, şi anume acela de reducere a accizei la combustibil, dar încă nu este promulgată legea, deci încă nu ştim dacă să îl includem în buget. Impactul este de 4 miliarde de lei, care vine din eliminarea supraimpozitării contractelor part-time şi eliminarea supraaccizei la carburanţi“, a declarat ministrul finanțelor.

Anul acesta, guvernul nu va putea respecta recomandarea Comisiei Europene de a păstra majorarea cheltuielilor bugetare primare cu numai 4%, în condiţiile în care măsurile ar fi trebuit luate mai din timp.

Dar există această preocupare pentru anul 2020. Ministrul finanțelor a declarat: „Dinamica cheltuielilor nu va mai fi dublă faţă de dinamica PIB-ului nominal. Încercăm să fim mai responsabili în acest sens. Toată filosofia bugetului este construită pe eliminarea risipei şi pe alocarea banului public cu prioritate către sectoarele unde vedem productivitate şi valoare adăugată“.

Sunt primele elemente concrete legate de bugetul pe anul viitor. În acest context, bătăliile politice dintre PNL și PSD devin ușor irelevante. PNL trebuie să înceapă să și guverneze, nu doar să ne arate cât de prost a guvernat PSD. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele