Poate Demos să amenințe PSD pe propriul teren?

58
Photo by Carlos Alvarez/Getty Images

PSD (ca și predecesorii săi, FSN și PDSR) a avut mereu o problemă cu „intelighenția”. De data aceasta, situația ar putea fi un pic mai complicată, deoarece contestarea din zona intelectuală nu mai vine dinspre dreapta, ci din aceeași zonă de stânga, pe care partidul-bloc PSD pretinde că o ocupă cu autoritate.

Totul a plecat de la Platforma Demos, care s-a afirmat în toamna anului 2015, constituindu-se într-o critică la adresa subdezvoltării, inegalității și divizării societății românești.
În iunie 2018 a fost înregistrat Partidul Democrației și Solidarității – Demos, „brațul politic și electoral al Platformei prin intermediul căruia vom participa la alegeri”, se spune pe site-ul organizației.

Partidul are doi copreședinți, Diana Mărgărit, lector la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, în cadrul Departamentului de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene, și Claudiu Turcuș, doctor în filologie la Universitatea Babeș-Bolyai și lector la Facultatea de Teatru și Televiziune.

Secretarul general al partidului este Claudiu Crăciun, lector universitar doctor la Catedra de Științe Politice și Studii Europene a Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA.

El a căpătat notorietate publică odată cu protestele din Piața Universității din 2012, îndreptate împotriva guvernului condus de Emil Boc, dar și după amplele demonstrații din 2013, împotriva proiectului Roșia Montana, susținut de guvernul lui Victor Ponta.

Există, de asemenea, un Consiliu Executiv cu șase membri: Oana Băluță, Andreea Iorga-Curpăn, Roxana Păduraru, Paul Gabriel Sandu, Andrei Panțu și Mihai-Daniel Ene.

După cum se spune pe pagina de internet a organizației, majoritatea membrilor și prietenilor Platformei nu au mai făcut politică, fiind însă activi la nivel civic și comunitar.

Partidul afirmă că vrea să schimbe felul în care se face politică, construind curat, pe baze voluntare, cu resurse modeste, dar transparente, totul în sprijinul unor valori și principii.

„Într-o țară în care puterea politică și economică aparține unui grup restrâns de oameni, datoria noastră este să reconstruim de la bază, plecând de la oamenii simpli, de la drepturile, nevoile și aspirațiile lor, nu pentru a cuceri puterea, ci pentru a o reinventa după alte reguli. Proiectul nostru reflectă o putere care se bazează pe educație, pe implicare, pe cooperare, pe cinste, o putere folosită exclusiv pentru a construi o societate mai bună și mai dreaptă pentru toți”, apare în proiectul lansat de Demos.

Din acest punct de vedere, formațiunea pare a arunca mănușa PSD exact pe terenul acestuia. Însă nu se știe dacă marele adversar se mai află în ring și dacă nu cumva micul challenger va ajunge să boxeze cu umbra.

În ultimul timp, PSD a făcut pași mari către dreapta spectrului politic, ba chiar cu reflexe de extremă dreapta. Discursul partidului a căpătat accente naționaliste și xenofobe tot mai accentuate și face tot mai des apel la teorii conspitaționiste, după modelul extremei drepte.

Implicarea masivă în susținerea referendumului pentru definirea familiei este cel puțin ciudată pentru preocupările unui partid social-democrat. Și aici se situează mai aproape de dreapta xenofobă și eurosceptică.

În plan economic, discursul PSD a suferit un proces de radicalizare la adresa capitalului străin. Conform teoriei conspiraționiste adânc înrădăcinate în conștiința partidului, companiile multinaționale sunt acuzate că ar fi sprijinit protestele antiguvernamentale.

Între timp, cu toate creșterile salariale, polarizarea socială nu se reduce și multe dintre politicile economice se îndepărtează de cele tradițional social-democrate. De exemplu, guvernul PSD respinge ideea plafonării subvențiilor agricole, inițiată de Comisia Europeană. Astfel, executivul social-democrat de la București avantajează latifundiarii în detrimentul producătorului mic și mediu.

Recent, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovoci, a lansat public ideea acordării serviciilor de sănătate în funcție de nivelul contribuției, fără ca aceasta să genereze vreun frison de ordin ideologic în rândurile partidului.

În fine, cei de la Demos ar trebui să se asigure că îi găsesc acasă pe cei care constituie nucleul dur al partidului și care vor fi ocupați cu referendumul pentru familie – o consultare pe care noul partid de stânga a anunțat că o va boicota.

Comentarii

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele