Ediția tipărită | Afaceri
14 iunie 2018
ACUM PUȚIN mai mult de un deceniu, când JinkoSolar, o firmă cu sediul la Shanghai, a intrat în afaceri cu energie solară, era atât de novice că, atunci când vizita târgurile comerciale internaționale, nu avea decât o masă goală și o tablă, cu numele firmei scrijelit pe ea. Dar a avut și norocul, un avantaj tehnologic și o grămadă de bani publici de partea sa.
Pe plan global, industria aceasta creștea cu repeziciune, pe seama subvențiilor. Tarifele feed-in (FITs) generoase, stimulente financiare pentru instalarea solarelor, au făcut din Germania cea mai mare piață a energiei solare, în jurul anului 2010. Germanii s-au întors spre China pentru surse ieftine de panouri solare cu siliciu cristalin, nu în ultimul rând datorită faptului că subvențiile la terenuri și împrumuturi le permiteau producătorilor incipienți ai Chinei să își bată concurenții europeni și americani.
Atunci când subvențiile europene pentru energia solară s-au prăbușit, în timpul crizei euro, guvernul chinez a intervenit din nou în sprijinul campionilor săi din domeniul energiei alternative. A oferit tarife FIT pentru a umple Vestul îndepărtat al Chinei cu ferme solare. În 2013, China eclipsase Germania, devenind cea mai mare piață din lume pentru panouri solare; anul trecut, instalase 53 de gigawați (GW), aproape de cinci ori mai mult decât în America, care este acum cea de-a doua piață ca mărime. Jinko a devenit cel mai mare furnizor de panouri solare din lume în 2016, exportând aproape 10 GW pe plan global anul trecut. Șase dintre primii zece producători sunt chinezi.
Aceste suișuri și coborâșuri sunt cunoscute pe plan global ca „solarcoaster” – roată solară: așa cum subvențiile pot să consolideze rapid piața, retragerea lor poate să o doboare. Pe 1 iunie, asta s-a întâmplat cu un șoc destul de terifiant, când autoritățile chineze, aproape fără niciun avertisment, au limitat strict noile instalații solare care se calificau pentru FITs, afectând brusc prețul acțiunilor Jinko și ale unora dintre tovarășii săi din China, dar și ale First Solar, unul dintre cei mai mari furnizori de energie solară din SUA.
Analiștii consideră că cel puțin 20 GW de proiecte solare care ar fi trebuit să se construiască anul acesta în China vor fi abandonate (vezi graficul). Pe măsură ce pălește cererea, prezic ei, prețurile panourilor chinezești vor scădea cu cel puțin o treime. Benjamin Attia de la Wood Mackenzie, o companie de consultanță în domeniul energiei, spune că, în funcție de cât de repede scăderile de prețuri vor încuraja un reviriment al energiei solare pe piețe noi, acesta s-ar putea să fie primul an după 2000 când industria solară globală va stagna. „Pe termen scurt, modificarea de politică va produce angst (frică) pe piața Chinei”, spune un oficial din domeniul industriei solare de acolo.
Șurubul s-a strâns într-un moment în care pe plan global, industria solară e din ce în ce mai capabilă să concureze, cot la cot, cu sursele mai convenționale de generare de energie, cum sunt cărbunele, gazele naturale și nuclearul. Țările din Europa, inclusiv Marea Britanie și Spania, și din alte zone au tăiat radical FITs. Întrebarea care se pune este importantă și complicată: este acesta sfârșitul subvențiilor pentru energia solară?
China ilustrează un răspuns posibil, și anume că FITs pot să dispară, dar locul lor este luat de alte subvenții alternative, mai ușoare. Analiștii spun că decizia Chinei de a renunța la FITs urmează unei creșteri la aproape 15 miliarde de dolari, anul trecut, a deficitului fondului de subvenții destinat dezvoltatorilor; acoperirea acestui deficit ar fi pus presiune pe finanțele publice. Ca rezultat al acestui deficit, dezvoltatorii din domeniul solar nu primeau subvențiile cuvenite. Așa cum spune o sursă din interiorul industriei, tuturor le plac subvențiile – dar doar când sunt plătite.
Paolo Frankl, de la Agenția Internațională pentru Energie, o instituție care face prognoze globale, observă că, recent, China a început să experimenteze, prin intermediul unui program numit „Top runner”, cu o alternativă la FITs, care câștigă popularitate pe plan internațional. Este vorba de o licitație inversă, în care dezvoltatorii de energie solară care oferă cele mai mici prețuri pentru construirea și conducerea proiectelor câștigă. Prețul oferit este cel pe care l-ar cere pe termen lung în acordurile de cumpărare de energie (PPAs) pentru electricitatea pe care o generează. Astfel de PPA la licitații inverse au produs oferte surprinzător de mici în locuri însorite, precum Arizona și Nevada, până la Mexic, Abu Dhabi și India. În China, PPAs au bătut recent FITs, spune el. Unul chiar a bătut electricitatea generată de cărbuni. De unde și scopul urmărit de China, să încurajeze mai multe astfel de licitații, pentru ca energia solară să devină, aparent, nesubvenționată. Beneficiile ar putea fi semnificative în China. Prețurile mai joase la panourile solare, drept rezultat al unei supraoferte temporare, vor încuraja oferte mai agresive, economisind banii Guvernului și făcând energia solară să devină mai competitivă față de cărbune.
Și totuși, chiar dacă puțini sunt cei care se îndoiesc de faptul că PPAs sunt mai bune decât FITs, dezbaterile sunt încă furioase despre măsura în care și ele reprezintă un fel de subvenții care distorsionează piața. De pildă, utilitățile pot fi forțate să ofere PPAs regenerabile, în loc de alternative bazate pe combustibili fosili, deoarece guvernele le obligă să respecte ținte de energie regenerabilă. Însăși existența contractelor pe termen lung poate să facă să fie mai ieftin pentru dezvoltatorii de energie solară să găsească finanțări decât le-ar găsi altfel. Acestea fiind spuse, e greu, în zilele noastre, în China și în alte părți din lume, să construiești o centrală electrică fără vreo formă de sprijin public. Puriștii spun și ei că orice proiect în domeniul energiei bazate pe combustibili fosili care avansează fără să taxeze carbonul pe care îl emite se bucură și el de o subvenție implicită.
Mișcarea Chinei – deși va stopa un timp noile instalații solare – poate totuși să însănătoșească industria globală, cu timpul. Mutarea poate grăbi consolidarea din cadrul industriei din China, aducând sub același acoperiș cele patru principale componente ale producției, polisiliconul, plachetele, celulele și panourile, așa cum sunt ele în cadrul Jinko.
Bloomberg New Energy Finance spune că până în 2019, mai multe piețe s-ar putea să adopte energia solară, dată fiind scăderea costurilor la panouri. Cu cât se va ieftini energia solară, cu atât va deveni mai atractivă, mai ales pentru țările sărace, care se luptă să satisfacă cererea crescândă de energie. Attia de la Wood Mackenzie observă că ofertanții precalificați la o licitație pentru instalații solare din Kuweit, anunțată după 1 iunie, au inclus firme din domeniul imobiliar, minerit și apărare din China, care nu sunt îndeobște asociate cu fotovoltaicele (FV). Aceste companii s-ar putea să încerce în mod oportunist să transfere în străinătate un exces de ofertă de FV din China.
Reducerile de prețuri pot să ofere, de asemenea, producătorilor chinezi de energie solară, afectați de tarifele de 30% impuse de Administrația Trump în ianuarie, o posibilitate de a recâștiga în competitivitate în SUA (care menține propriile sale subvenții sub forma creditelor la taxe). Tarifele au ținut produsele lor de FV de siliciu în afara pieței americane, sporind vânzările First Solar, dar o scădere cu 30% sau mai mult a prețului FV ar putea să facă tarifele să fie un impediment mai mic. Analiștii spun că acesta este motivul pentru care acțiunile First Solar au scăzut cu o cincime după 1 iunie.
Experții în energie solară se așteaptă ca roata solară să urce din depresia în care se află acum. Dar mai este mult drum până va ajunge sus. Deși energia solară a fost, anul trecut, cea mai mare sursă de capacitate nouă generatoare de energie, ea nu generează încă decât un minuscul 2% din electricitatea globală. Progresele tehnologice pentru a o ajuta să transforme lumina soarelui în energie încetinesc. Aici, din nou, China oferă o lecție. Programul său „Top runner” răsplătește acele companii care experimentează cu ultimele tehnologii FV, încercând să facă energia solară mai competitivă. Jinko spune că nicio altă țară nu oferă un asemenea program. Păcat este că programul e deschis doar pentru firmele din China.
Acest articol a apărut în secțiunea Afaceri a ediției tipărite a The Economist, sub titlul „Pe roata solară”.
Din The Economist, tradus de Roxana Dascălu, publicat sub licență. Articolul original, în engleză, poate fi găsit pe www.economist.com.