Poate să continue bunul mers al economiilor din Europa Centrală?

Cei patru din Vișegrad

40
7 minute de lectură

Economiile extrem de deschise sunt vulnerabile la șocurile externe

Foto: Agerpres / EPA

La 15 ANI după aderarea lor la UE, cele patru state „Vișegrad” din Europa Centrală (V4) se pot mândri mai mult cu realizările lor economice, decât cu parcursul lor inegal privind reformele politice. Cehia, Polonia, Ungaria și Slovacia și-au mărit nivelurile PIB-ului per capita în mod dramatic, iar acum converg cu puternicul lor vecin, Germania. Cehii sunt cei mai bogați, cu un PIB per capita care este la 73% din cel al Germaniei, urmați de Slovacia, cu 63%, și de Ungaria și Polonia, cu 57% fiecare – iar diferența continuă să se micșoreze, dat fiind că creșterea lor o depășește pe cea a gigantului (vezi graficul).

Patru forțe externe principale au promovat în principal succesele remarcabile ale celor patru economii V4 extrem de deschise. Prima este accesul lor la subvențiile generoase de la UE, care reprezintă o proporție semnificativă din veniturile lor naționale. A doua este fluxul generos de bani de la milioanele de cetățeni V4 expatriați care trăiesc și muncesc în UE, mai ales în Germania, Austria sau Marea Britanie. Un mediu economic recent benefic a ajutat și el, mai ales succesul economiei germane, de departe cel mai important partener comercial al lore și cel mai mare sau al doilea principal investitor în fiecare țară. Și în ultimul rând, cele patru au pornit toate de la o bază joasă, ceea ce le-a permis să servească drept ateliere ieftine pentru economiile mai dezvoltate. Pericolul este că toți acești patru factori încep acum să dispară.

Un mare beneficiu al apartenenței la UE este accesul V4 la fonduri substanțiale de „coeziune”, car finanțează modernizările colosale ale infrastructurii publice din regiune. Ungaria, mai ales, a încasat mulți bani europeni, 3 miliarde de euro pe an, circa 2,3% din PIB-ul său. Această mană cerească nu va dura. V4 vor pierde până la 25% din fondurile lor UE în următorul buget pe șapte ani, începând cu 2021. Uniunea este dur criticată de guvernele populiste din regiune, iar fondurile vor fi redirecționate în alte părți decât spre europenii centrali, aflați, comparativ, în boom. Mai mult decât atât, UE e pe cale să-l piardă pe unul dintre cei mai mari contribuabili ai săi, din cauza Brexitului.

În ultimii patru ani, cea mai populară destinație pentru emigranții din Ungaria, Polonia și Cehia a fost, în general, Germania (pentru slovaci, Cehia). Un procent de 11% dintre polonezi și respectiv 9% dintre cetățenii cehi locuiesc în străinătate. Totuși sumele de bani trimise din diaspora pot să intre acum în declin. Vârsta de aur economică a Germaniei pare să tragă spre final acum, în toiul incertitudinilor privind comerțul global. În al doilea trimestru al acestui an, economia sa s-a contractat cu 0,1%, și nu este probabil că s-a comportat mult mai bine în al treilea trimestru. În august, banca sa centrală a avertizat că economia germană poate să alunece în recesiune (definită îndeobște ca două trimestre consecutive de creștere negativă). Companiile pierd suflul. Institutul Ifo din München arată că încrederea mediului de afaceri a scăzut în luna august la cel mai jos nivel al său din noiembrie 2012.

Problemele economice ale Germaniei vor lovi direct și țările V4, și mai dur decât pe alte țări din UE. Slovacia și Ungaria sunt cele mai dependente de comerțul cu Germania și de investițiile în fabricile lor. O singură uzină din orașul Gyor, în nord-vestul Ungariei, care îi aparține lui Audi, producătorul auto german, reprezintă 9% din exporturile Ungariei. Au început să sune soneriile de alarmă când cotidianul german Handelsblatt a scris recent că alți doi mari producători auto, BMW și Daimler, își pun la gheață investițiile din Ungaria. Între timp, BMW a confirmat că rămâne dedicat construirii unei noi fabrici la Debrețin, în estul Ungariei, dar Daimler și-a amânat planurile de extindere a fabricii sale de mașini compacte de la Kecskemet, din centrul țării. Exporturile de mărfuri și servicii reprezintă 97% din PIB-ul Slovaciei, 86% din cel al Ungariei, 78% din cel al Republicii Cehe și 55% din cel al Poloniei. O mare parte din asta merge în Germania.

În final, efectul de recuperare a distanței economice poate să dispară și el. Țările sărace tind să crească mai repede decât cele bogate în mare parte deoarece imitarea este mai ușoară decât invenția. Totuși, atunci când ajung la un anumit stadiu de dezvoltare economică, ele tind să se blocheze – în faimoasa „capcană a veniturilor mijlocii”. Asta ar putea fi soarta unora dintre economiile V4. Lor le lipsesc dramatic companiile inovatoare: mai ales Ungaria și Polonia cheltuiesc doar 1% din PIB-ul lor pe cercetare și dezvoltare, mult mai puțin decât media UE. Richard Grieveson de la Institutul pentru Studii Economice Internaționale din Viena (WIIW) este pesimist în privința capacității tuturor economiilor V4 de a scăpa de capcana veniturilor mijlocii. Trebuie să recunoaștem că una ca asta este dificil. Potrivit Băncii Mondiale, dintre 101 economii cu venituri medii din 1960, doar 13 au devenit economii cu venituri mari până în 2008.

Dar poate că durerea de cap cea mai mare în privința recuperării decalajului pentru economiile V4 este penuria forței de muncă. Aceasta are un efect pozitiv, deoarece trage în sus salariile, ceea ce sporește, la rândul ei, consumul; dar asta îi poate îndemna de asemenea pe investitorii străini să facă outsourcing în alte țări, unde forța de muncă rămâne ieftină. În ianuarie, cei 13.000 de lucrători de la uzina Audi din Gyor au primit o mărire de 18% de salariu, considerată a fi cea mai mare mărire salarială negociată vreodată de sindicatele maghiare. Majoritatea țărilor din regiune vor ajunge la un punct-limită, dincolo de care lipsa muncitorilor va începe să limiteze creșterea economică în următorii cinci ani, potrivit unui studiu recent al WIIW. Asta s-ar putea întâmpla în următorii doi ani în Polonia și în Cehia. Unele industrii, cum sunt construcțiile, pot să fi atins deja acel punct.

Decidenții politici din Vișegrad au pus la punct mai multe politici pentru a face față penuriei de mână de lucru. Una este de a crește rata de fertilitate cu stimulente financiare, o politică urmată cu un cost mare, dar cu mici efecte în Polonia și Ungaria. O alta este de a le facilita posibilitatea femeilor de a participa la forța de muncă, oferindu-le îngrijirea copiilor gratuită sau puternic subvenționată. Polonia și Slovacia încearcă linia asta, deși doar cu un succes limitat. Imigrația ar fi calea cea mai rapidă pentru a ușura problema; dar guvernele cu creșterea nativității pe agendă, care au condus țările V4, se tem de asta. Într-adevăr, muncitorii ucraineni din Polonia, care obțin greu cetățenia, își întorc din ce în ce mai mult privirile spre Germania, care are brațele mai deschise. Pentru V4, următorii 15 ani ar putea fi mult mai grei decât ultimii 15. ■


Acest articol a apărut în secțiunea Europa din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „De-a lungul frumoasei Dunări albastre”

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele