Politica „v-am dat” ajunge la scadență. Plătește cineva?

Căderea coaliției PSD-ALDE pune sub un mare semn de întrebare deciziile economice viitoare. La ora închiderii ediției, climatul politic era extrem de complicat. Era sigur doar că alianța PSD-ALDE s-a rupt. Ce va urma la nivel politic este dificil de anticipat, dar temele economice aflate deja în dezbatere sunt destul de vizibile.

310
7 minute de lectură
Foto Agerpres

Desigur, o schimbare de forțe politice la guvernare va aduce o schimbare radicală a agendei guvernamentale. Este previzibil că o nouă guvernare va însemna un nou plan economic, dar, în acest moment politic, se pot trece în revistă tensiunile care apar în economie.

Un buget încordat din care lipsesc nouă miliarde de lei

Prima problemă este legată de actualul și viitorul buget. Într-un joc de teatru politic, Călin Popescu-Tăriceanu a aruncat „o vorbă” în declarațiile politice ce au urmat ieșirii de la guvernare. Liderul ALDE a spus că „din buget lipsesc nouă miliarde de lei”. Este o confirmare discretă a tensiunilor care există în buget și a faptului că, în pofida declarațiilor liniștitoare ale liderilor PSD și ale premierului, construcția bugetară are mari probleme. Este un buget „încordat”, după cum s-a exprimat chiar guvernatorul BNR. În plus, nu există niciun motiv să nu îl credem pe Tăriceanu.

Probabil că rectificarea bugetară a încercat să mai rezolve ceva din „golul bugetar”, dar, mai mult ca sigur, nu a reușit în totalitate. De altfel, unul dintre motivele ieșirii de la guvernare a ALDE este, dincolo de considerentele politice, situația complicată a bugetului.

Cum se poate defini un buget încordat? Cel mai bine a fost caracterizat de opinia Consiliului Fiscal cu privire la rectificare. În esență, instituția arată că, pentru ca bugetul să atingă deficitul impus de normele europene, s-a făcut o supraestimare a veniturilor și o subdimensionare a cheltuielilor. Suntem, așadar, în fața unui buget „fake”, care denaturează capitole de venituri și cheltuieli pentru a cosmetiza deficitul bugetar.

Consiliul Fiscal oferă și câteva exemple concrete. Încasările din TVA și contribuții de asigurări sociale sunt mai mari cu sume cuprinse între 5,8 și 6,8 miliarde de lei. În ceea ce privește cheltuielile, Consiliul are rezerve față de nivelul cheltuielilor cu asistența socială și cele cu bunurile și serviciile, identificând o bugetare mai mică cu 3,5-4,5 miliarde de lei decât nevoia reală. În felul acesta, putem descoperi și cele nouă miliarde de lei lipsă din buget despre care vorbea Călin Popescu-Tăriceanu.

Guvernul a uitat complet de bugetul pe anul viitor

O altă temă complicată este legată de construcția bugetului pe anul viitor. Toate statele europene serioase au construit deja bugetele pe anul 2020 și se pregătesc să le prezinte în parlamentele naționale. Este mai mult decât o cutumă, este o regulă europeană pe care România o ignoră cu detașare în ultimii ani.

De exemplu, legea responsabilității fiscal-bugetare cere explicit ca, până la data de 15 august a fiecărui an, guvernul să trimită în parlament strategia fiscal-bugetară pentru următorii trei ani, care conține cadrul macroeconomic ce stă la baza politicii fiscal-bugetare, cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare și politica fiscal-bugetară și o declarație de răspundere.

În noile condiții politice, s-ar părea că nimeni nu se mai gândește la bugetul pe anul viitor. Criza politică, situația complicată a bugetului de anul acesta și apropierea alegerilor prezidențiale lasă pe ultimele locuri ale preocupărilor politicienilor de la putere tema bugetului de stat pe anul 2020.

Care va fi soarta Ordonanței 114? Abrogare totală sau parțială?

Ordonanța 114/2018 este o altă temă de dezbatere între partidele politice. Există atât ideea că ordonanța trebuie abrogată în totalitate, cât și păreri politice care spun că actul normativ trebuie abrogat doar parțial.

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici / Foto Bogdan Cristel

Tema este destul de complicată. Pe de o parte, efectele ordonanței se resimt deja în economie, în diverse domenii, pe de altă parte, trebuie avut în vedere că ordonanța include, de-a valma, măsuri în domenii foarte diverse: bănci, energie, telecomunicații, construcții, pensii private, pensii publice, fond de dezvoltare locală, diverse programe de susținere a unor domenii economice ș.a.m.d.

Este greu de oferit o soluție. Logic pare a fi ca politicienii din opoziție să realizeze o analiză domeniu cu domeniu și să decidă după ce vor avea rezultatele unui astfel de studiu. Este clar că Ordonanța 114 a fost nocivă pentru economie. Efectele ei au fost frânarea investițiilor, arătând investitorilor amatorismul și modul discreționar în care se legiferează în România. Cu toate acestea, realitatea economiei ar trebui analizată în momentul actual, pentru ca un rău să nu fie înlăturat printr-un rău și mai mare.

Investițiile din Marea Neagră rămân într-o zonă de incertitudine

Există o serie de teme care vor rămâne în suspensie până la clarificarea scenei politice. Poate cel mai important subiect este legat de investițiile din Marea Neagră. Companiile așteaptă un partener de dialog serios și de termen mediu pentru a putea decide să înceapă investițiile privind exploatarea gazelor naturale.

Sunt, totodată, o serie de schimbări legislative inițiate sau anunțate de actualul guvern care afectează mediul economic, dar rămâne de văzut dacă vor fi duse până la capăt. Este vorba despre schimbarea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală, despre proiectul care prevede impozitarea bacșișului sau despre schimbarea programului „Prima casă”.

Un subiect complicat este cel al deficitelor. Măsurile fiscal-bugetare din ultimii ani au dus la creșterea consumului, pe baza căruia s-au obținut cifre de creștere economică mari. Doar că evoluția economiei a venit la pachet cu deficite mari. Deficitul de cont curent, deficitul comercial, deficitul bugetar și cel structural, toate, au crescut. Cifrele sunt relevante, dar mai importantă este tendința. În cazul unor deficite, precum cel bugetar sau cel de cont curent, ele sunt deja mai mari la jumătatea acestui an decât în întregul an 2016, la finele căruia coaliția PSD-ALDE a preluat guvernarea.

Deficite mai mari, datorie publică în creștere. Viitorul nu sună bine

Datoria publică este și ea în creștere, în valoare nominală și mai puțin ca procentaj din produsul intern brut. Creșterile deficitelor și ale datoriei publice sunt subiecte care vor ține capul de afiș în următorii ani. Problema nu este neapărat cea privind creșterea deficitelor, ci faptul că fenomenul s-a întâmplat fără ca modernizarea de care are nevoie societatea românească să aibă loc. Adică, deficitele au crescut, iar investițiile publice au scăzut.

Această evoluție lasă România fără spațiu de manevră în cazul unei schimbări de tendință a economiei (apariția unei recesiuni) și pune în discuție felul în care deficitele pot să scadă. Până acum, economia românească a exersat scăderi ale deficitelor doar în situații de criză, având ceea ce se numește o „aterizare dură”. Mult mai eficient ar fi fost ca anii de creștere economică să fie însoțiți de deficite reduse. Sau ca deficitele crescute să ducă la investiții publice mai mari și vizibile. Nu s-a întâmplat acest lucru.

Încetinirea economiei transmite un semnal important. Acela că anii în care larghețea bugetară se putea aplica au trecut. Rămâne însă o altă problemă, aceea că ponderea cheltuielilor rigide (salarii și pensii) a crescut mult, trăgând în jos veniturile fiscale. Este ceea ce rămâne după guvernarea PSD-ALDE: multe obligații bugetare despre care nu se știe dacă economia va avea forță să le onoreze în următorii ani. Politica lui „v-am dat” este foarte aproape să ajungă la scadență.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele