Preluarea președinției Consiliului UE si discursurile oficialilor europeni

42
24 minute de lectură

România a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene iar momentul a fost marcat joi seară printr-un eveniment la Ateneu la care au participat președintele Comisiei Europene  Jean Claude Juncker, președintele Consiliului European Donald Tusk, președintele Parlamentului European Antonio Tajani și cei 28 de comisari europeni.

De departe, cel mai emoționant discurs a fost cel susținut de Donald Tusk, în limba română, cu referințe la cultura și valorile românești, savurate de auditoriu și care au devenit virale pe rețelele de socializare. Pasaje din discursul său au fost reluate în buclă de televiziuni și în postările de pe Facebook, Ambasada Suediei fiind cea care a exemplificat, cu o postare, viralizată și ea, momentul la care s-a referit Tusk în discursul său, despre penalty-urile apărate de Duckadam, cu sugestia posturii în care și România se află în acest moment.

Donald Tusk: România are puterea de a fascina

Discursul integral al lui Donald Tusk – președintele Consiliului European:

„Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. Și nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară. O spun pentru că știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei.

Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului: Omul sfințește locul. Am încredere, de asemenea, că veți acorda importanța necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor și atașamentul față de principii vor juca un rol esențial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie: Se apropie viitorul, se aude, se vede / Gândurile pe care le trimit spre el / se-ntorc mai repede ca altădată. / Și-mi trec scântei șuierând în viteză / prin suflet, vestindu-l întruna.

În mare măsură, depinde acum de România dacă și în ce fel Europa va depăși provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepția noastră comună în privința viitorului Europei. Celor care, își imaginează că în Uniunea Europeană, e un semn de putere să acționezi în afara regulilor convenite și să găsești scurtături , le spun că se înșală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea și drepturile noastre, le spun: continuați lupta! Nu uitați că provocări vor exista întotdeauna și că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric. Și amintiți-vă și de aceste vorbe ale lui Andrei Pleșu: Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre.

România are puterea de a fascina și de a încânta. În familia mea, prima mașină a fost Dacia o mie trei sute (1300) a socrului meu. Întâmplarea face că, astăzi, socrul fiului meu conduce și el o Dacie Duster. Totuși, mai mult decât mașinile românești mă fascinează intelectualii și sportivii români. Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionescu sunt toți eroi ai imaginației mele. La fel ca sportivii de seama Nadiei Comăneci și a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume.

Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei campionilor europeni la fotbal de la Sevilla, din o mie nouă sute optzeci și șase (1986), când Steaua București a învins Barcelona. Și aș vrea să fac un apel la toți românii, să apere, în România și în Europa, fundamentele civilizației noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viața publică, statul de drept și constituția. Să le apere cu aceeași hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, și mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reușit. Și voi veți reuși. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu.”

La scurt timp de la încheierea discursului său ambasada Suediei a făcut o postare cu imagini de la finala Cupei campionilor europeni din 1986, de la Sevilla, cu momentul în care Duckadam, la care a făcut referire Tusk, a apărat cele patru penalty-uri consecutive.

Antonio Tajani: Forța Europei unite nu este o vorbă în vânt

Tusk a fost secondat de Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, care a făcut apologia unității europene și a forței pe care aceasta o reprezintă pentru statele membre: ”Forța Europei unite nu e o vorbă în vânt. Pentru noi, cetățenii, această forță înseamnă, pentru prima oară în istorie, posibilitatea de a trăi împreună, liber și pașnic. Această forță este opusul violenței și al schematismului naționalist. Această forță se întemeiază pe valori, pe democrație, pe statul de drept, pe respectarea demnității și a libertății fiecăruia”, a spus Tajani. El a avertizat asupra pericolului mișcărilor suveraniste, care amenință unitatea UE.

Discursul integral al președintelui Parlamentului European:

”Bună seara, România! La mulți ani! Cele mai bune urări pentru noul an! Permiteți-mi, în primul rând, să vă adresez cele mai bune urări pentru noul an. 2019 va fi un an crucial pentru România și pentru Europa. Președinția română va ghida Consiliul Uniunii în lunile dinaintea alegerilor europene, într-un moment în care cetățenii noștri cer o Europă mai eficientă.

România a avut întotdeauna o vocație europeană. Cu două mii de ani în urmă, strămoșii noștri romani au traversat Dunărea și au ajuns pe teritoriul vostru construind un pod – unic în lume, la acea vreme. Această epopee a schimbat cursul istoriei. Numele frumoasei voastre țări vine de la romani, și de la puternica lor prezență. Rădăcinile noastre comune creează afinități și ne leagă într-o firească prietenie.

Cunosc și apreciez poporul român de mai multe decenii. Sunteți curajoși, hotărâți și generoși. De-a lungul istoriei voastre, aceste calități au fost de nenumărate ori puse la încercare, și tot de atâtea ori s-au dovedit mai puternice.

Aceste calități vor contribui la reușita Președinției române.

Traversăm o perioadă de schimbări profunde și rapide. Revoluția tehnologică, valurile de migranți, tensiunile de la frontierele noastre, terorismul, încălzirea globală: toate acestea îi sperie pe mulți europeni. În fața unei Uniuni adesea incapabile să reacționeze rapid, sirenele populiste câștigă teren.

Și totuși, în această lume tot mai nesigură, trebuie mai mult ca oricând să avem o Europă puternică, capabilă să-și protejeze cetățenii.

Este esențial să ne unim eforturile pentru o Europă mai eficientă. Motto-ul Președinției române răspunde acestui imperativ: „Coeziunea, o valoare europeană comună”, pentru că reflectă exact voința de a nu lăsa pe nimeni deoparte.

Împărtășesc viziunea marelui diplomat Grigore Gafencu, care, la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, spunea: „Nu există decât o singură Europă! Chiar dacă trupul său este mutilat și împărțit, ideea europeană este indivizibilă. Europa nu poate renaște în Vest, dacă ea moare în Est. Niciunde cuvântul Europa nu găsește un răspuns mai puternic decât în statele din Est. Ideea de unitate europeană poartă în mintea unei jumătăți întregi de continent o promisiune de pace și, prin urmare, o promisiune de eliberare”.

Forța Europei unite nu e o vorbă în vânt. Pentru noi, cetățenii, această forță înseamnă, pentru prima oară în istorie, posibilitatea de a trăi împreună, liber și pașnic.

Această forță este opusul violenței și al schematismului naționalist. Această forță se întemeiază pe valori, pe democrație, pe statul de drept, pe respectarea demnității și a libertății fiecăruia.

Europa trebuie să fie capabilă să acționeze. Este absolut esențial ca următorul buget multianual al Uniunii să fie un buget politic, care să reflecte prioritățile unei Europe eficiente. Reducerea fondurilor de coeziune sau a cheltuielilor pentru agricultură ar fi o gravă eroare. Avem nevoie de un buget care să stimuleze investițiile în economia reală. Trebuie să creăm infrastructuri europene moderne, să investim mai mult în cercetare și inovare și să susținem întreprinderile mici și mijlocii. De asemenea, avem nevoie de resurse suplimentare pentru a stimula tranziția energetică. Parlamentul European a votat un proiect de buget care reflectă aceste priorități.

Contăm pe Președinția română pentru a duce mai departe această ambiție și pentru a susține ideea de coeziune și solidaritate. Toate statele membre trebuie să creeze oportunități pentru tinerii lor. Misiunea noastră este de a îndepărta barierele dintre statele membre vechi și cele noi.

Dacă vrem mai multă solidaritate în următorul buget, aceasta nu trebuie să fie cu sens unic. Doresc să mulțumesc României pentru că s-a oferit să primească solicitanți de azil din țările de primă intrare în Uniune. Este un exemplu de urmat.

Principiul solidarității a stat, de asemenea, la baza susținerii aderării României la spațiul Schengen. Parlamentul European a susținut întotdeauna această aderare. Fac apel la statele membre care o blochează să-și modifice poziția. Aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen ar fi benefică pentru securitatea tuturor țărilor europene și sper că aceasta se va realiza în cursul Președinției române.

Votul pentru Brexit, războaiele comerciale, protestele cetățenilor și apariția unor mișcări suveraniste ne obligă să reflectăm la calea de urmat.

De la începutul mandatului meu, 14 șefi europeni de stat și de guvern au venit la Parlamentul European pentru a dezbate în plen modul în care am putea schimba Uniunea. Vă mulțumesc, domnule Iohannis, pentru valoroasa dumneavoastră contribuție.

România trebuie să aibă un rol central în construcția noii Europe. Aceasta este ideea de bază a summit-ului de la Sibiu, care va avea loc la 9 mai 2019. Este imperios necesar să obținem rezultate: pentru reforma sistemului Dublin, care este urgentă; pentru o piață internă mai echitabilă, în care toată lumea – inclusiv giganții Internetului – își plătește impozitele și respectă regulile; pentru ambiția de a reuși în era digitală; pentru finalizarea Uniunii bancare; pentru o guvernanță economică eficientă și democratică; pentru un comerț deschis, cu condiții de concurență echitabile.

Trebuie, de asemenea, să apărăm dreptul cetățenilor de a vota liber la următoarele alegeri europene, făcând tot posibilul pentru ca știrile false să nu denatureze campania electorală, în tentativa lor de a manipula convingerile politice.

Să nu ne temem, însă, de „enormitatea posibilului”, cum spunea filozoful Emil Cioran. Drumul care vă stă în față e dificil, dar poporul român nu este singur. România preia pentru prima oară Președinția Consiliului Uniunii Europene. Și va fi o reușită!

Puteți conta pe susținerea Parlamentului European și pe susținerea mea.

La câteva săptămâni de la sărbătorirea a 100 de ani de la unirea României, aș vrea să vă reamintesc această vorbă din înțelepciunea populară română: „unde e unul, nu e putere, unde sunt doi, puterea crește”! Să o facem atunci!”

Jean Claude Juncker: UE nu face compromisuri atunci când e vorba de respectarea statului de drept și a democrației

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și-a reiterat susținerea față de România și intrarea țării noastre în spațiul Schengen. Cu toate acestea, Juncker a atras atenția că UE nu face compromisuri atunci când este vorba de respectarea statului de drept și a democrației.

Discursul președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker:

Domnule președinte, doamnă prim-ministru, dragi prieteni (a spus Juncker în română),

Vreau să vă mulțumesc, să mulțumesc președinției române că ne-a întâmpinat în acest loc magnific. Admir viața dvs. intelectuală și culturală, este puternică. Am nu numai o mare plăcere, ci și o mare emoție că sunt aici. Simt că această zi este una de hotar: deschidem prima președinție română a Consiliului UE. Ne aducem aminte că în 2007 România s-a alăturat familiei europene, în acea zi ne-am adus aminte de un decret care a întinat istoria Europei, dar istora și geografia europeană au fost marcate în bine, în timpul Consiliului pe care l-am prezidat și când am hotărât aderarea României.

Până în această zi sunt mândru, am rămas mândru de acest act semnat. Drumul spre aderarea României a fost mereu dificil și a cerut mari exigențe. UE nu face compormisuri, chiar dacă e vorba de drepturile omului, statul de drept, lupta împotriva corupției, nu există compromisuri. Nu e posibil să se facă compromisuri, pentru că România are locul ei în UE. Locul natural al României este și în centrul zonei Schengen. Din 2014 am pledat ca România să facă parte din zona Schengen.

România preia acum președinția Consiliului UE. Vom deschide un nou capitol din istoria noastră comună, care se va deschide la Sibiu, unde vom da o adevărată perspectivă de viitor tuturor cetățenilor noștri.

Astăzi vom face în așa fel încât prima președinție a României să fie un moment istoric. Vom face în așa fel ca această Europă, care a fost divizată, să se concilieze și să rămână un model în lume. Contez pe energia și unitatea națiunii române. Toate instituțiile trebuie să fie împreună. România și Europa sunt două lucruri care merg împreună! Trăiască România și trăiască Europa.”

Dăncilă i-a dat replica lui Juncker: Constituția e reperul nostru cel mai important

Discursul premierului român Viorica Dăncilă:

Am deosebita onoare și bucuria de la ura invitaților noștri: „Bun venit la București!” Vă mulțumesc pentru prezența la acest eveniment important pentru România. Pentru mine, este un moment încărcat de emoție pentru că astăzi am onoarea de a vorbi în numele concetățenilor mei, în numele României care, timp de 6 luni va sta cu demnitate la masa la care se iau decizii importante. Astăzi, românii ocupă locul meritat în Europa, locul în care să primească același respect, aceleași drepturi și beneficii de care se bucură toți cetățenii europeni. România va conduce cu demnitate Consiliul UE. Văd că astăzi se află aici o parte din arhitecții integrării noastre europene. Le mulțumesc cu sinceritate și respect pentru contribuția lor.

Privind în urmă, cred că cel mai important pas al integrării noastre a fost atunci când poporul român a adoptat prin referendul Constituția. Atunci a început integrearea noastră, atunci a avut loc voința poporului de a se integra. Constiuția adoptată atunci este garanția cea mai puternică că țara noastră a pornit pe drumul ireversibil al integrării Europene. Constituția este elementul nostru cel mai important, pentru că a fost elaborată în acord cu partenerii europeni. Astăzi, putem spune cu toată convingerea că tot ce e european e și constituțional și că tot ce e constituțional e în acord cu principiile europene.

Ca prim-ministru, îmi asum cu onoare și demintate această onoare și demnitate în fața Europei și cetățenilor. Vom demonstra că România merită respectul comunității europene și că este pe deplin pregătită să stea cu fruntea sus, în rând cu toate celelalte state membre.

Le transmit, deci, tuturor românilor și partenerilor europeni: „Îndrăzniți să credeți în România!” Astăzi, mai mult ca niciodată putem demontra că poporul român e un popor cu adevărat european, atașat de valorile blocului comunitar. Românii au fost, sunt și vor rămâne un popor pro-european. Nu ne-am schimbat viziunea pro-europeană și nu o vom face. Ne dorim să fim parteneri egali și respectați în UE.

Ne dorim ca România, alături de celelalte state europene, să se bucure de aceleași beneficii. Coeziunea și unitatea reprezintă viziunea noastră la conducerea Uniunii.

Suntem conștienți de provocările pe care le avem în față. Le vom trata cu aceeași seriozitate și le vom răspunde cu determinare. Sistemul democratic, dezvoltarea economică, sunt rezultatele tangibile ale acestui parcurs. Calea Europeană a fost și rămâne alegerea noastră și suntem conștienți de caracterul ireversibil al drumului pe care am pornit. Viitorul nostru se află mereu în față și nu în spate, însă nu trebuie să uităm de unde am plecat. Să ne amintim cu toții idealurile, principiile pe care s-a pornit proiectul european. Dacă vrem ca Uniunea să meargă înainte, cu toții trebuie să mergem înainte, iar cei mai slabi trebuie ajutați să fie mai puternici.

Trebuie mereu să ne amintim că momentele în care Europa a fost cea mai în formă a fost cele în care am dat dovadă de unitate și de curaj. Ne propunem ca Uniunea să meargă în același ritm și cu aceeași cadență. Am convingerea că unirea face puterea.”

Florin Iordache: Ne dorim să fim trataţi pe deplin ca cetăţeni europeni

Florin Iordache a vorbit în locul lui Liviu Dragnea, în calitatea sa de vicepreședinte al Camerei Deputaților. El a cerut ca ”ţara mea merită să fie respectată ca un partener al unui proiect atât de ambiţios care se numeşte UE.

Iordache, autor al modificării legilor Justiției, criticare de Comisia Europeană,  a mai spus fără legătură cu contextul, că majoritatea parlamentară va sprijini Guvernul în toate acţiunile sale pentru a-şi îndeplini cu cinste şi demnitate mandatul la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

“Majoritatea parlamentară va sprijini Guvernul României în toate acţiunile sale pentru a-şi îndeplini cu cinste şi demnitate mandatul pe care îl va avea în următoarele şase luni la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Totodată, în ciuda tuturor comentariilor politice care trebuie privite în cheia anului electoral în care ne aflăm, vreau să vă asigur de deschiderea totală, proeuropeană şi de dorinţa noastră sinceră ca România să-şi consolideze statutul de stat membru cu drepturi egale în cadrul acestei mari familii care se numeşte Uniunea Europeană.

Încep prin a vă asigura prin faptul că majoritatea parlamentară va sprijini Guvernul în toate acţiunile sale la Preşedinţia Consiliului UE. Vreau să vă asigur de deschiderea noastră totală, proeuropeană şi de dorinţa noastră sinceră ca România să îşi consolideze statutul în cadrul acestei Uniuni. A fost decizia suverană a poporului român de a parcurge drumul european şi de a ajunge aici în cea mai onorantă postură, cea de a conduce Preşedinţia Consiliului UE.

Vrem să fim europeni şi ne dorim să fim trataţi pe deplin ca cetăţeni europeni.

Nu îmi pot imagina că să ne plasăm în afara UE.

Cred că ţara mea merită să fie respectată ca un partener al unui proiect atât de ambiţios care se numeşte UE.

Chiar dacă rolul ţării mele este de prelua prioritatea agendei europene faţă de cea naţională, suntem constienţi că România are datoria de a fi un mediator. Vă pot garanta că la Bucureşti există voinţa politică foarte clară ca România să îşi îndeplinească mandatul la Preşedinţia Consiliului UE. Am tratat cu toată seriozitatea recomandările de a avea un consens politic pe perioada Preşedinţiei. Doamna premier a avut un discurs în Parlamentul României către toate partidele politice de a avea un consens”.

Klaus Iohannis: mai multă unitate și coeziune, calea pentru următoarele 6 luni

În ciuda conflictului derulat pe parcursul întregii zile și susținut epistolar cu guvernul, pe tema remanierii și a refuzului său de a-i numi miniștri pe Olguța Vasilescu și Mircea Drăghici, președintele Klaus Iohannis nu a făcut nicio referire la situația internă, pledând pentru coeziune și unitate în următoarele șase luni.

Discursul integral al președintelui Klaus Iohannis:

Este o deosebită plăcere pentru mine să particip la lansarea oficială a primei Președinții a țării noastre la Consiliulul UE. La 12 ani de la aderarea la UE, România preia un rol de prim-plan la nivel european.

Dacă privim puțin în urmă, întoarcerea țării noastre la familia europeană a reprezentat un deziderat aparte. Am lucrat cu profesionalism. UE este singura cale de a asigura progresul statelor europene. Astăzi, preluăm președinția cu obiectivul de a contribui la consolidarea Europei, o europă mai coezivă, mai puternică.

Primul semestru al lui 2019 va fi definitoriu: Europa se confruntă cu probleme interne și externe: retragerea Marii Britanii din UE, migrația.

Noi credem astăzi, mai mult ca oricând, că UE este, în mod incontestabil, un proiect de succes, puternic și viabil. Cei peste 60 de ani de pace de care s-a bucurat cea mai mare parte a continentului stau mărturie forței, temerității și capacității noastre de a coopera eficient și sustenabil. Uniți în diversitate nu e un simplu motto, ci că UE este un proiect peren, capabil să se modeleze mereu, fără a renunța la principiile și valorile sale.

României îi revine acum misiunea de a avansa agenda noastră comună. Știm cu toții că exercitarea unei președinții este o misiune de o înaltă responsabilitate. Mai multă unitate și coeziune – aceasta este calea pe care o propunem pentru următoarele 6 luni și pe care va trebui să o urmărim cu consecvență.

Avem nevoie de mai multă coeziune, indiferent că vorbim de o Europă mai convergentă, mai sigură sau de valorile noastre comune. Coeziunea este, în viziunea noastră, un aspect esențial.

Pe parcursul mandatului vor avea loc momente marcante pentru evoluția UE și avem încrederea că reuniuni de o semnificație aparte, precum summitul de la Sibiu, vor oferi noi perspective pentru o Europă de mâine.

Doamnelor și domnilor, astăzi avem plăcerea de a marca împreună începutul unei perioade de 6 luni importantă pentru țara noastră și pentru uniune. Ne propunem să consolidăm unitatea și coeziunea. Vă doresc succes!”

Ce presupune deținerea președinției Consiliului Uniunii Europene

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este exercitată pentru o perioadă de 6 luni, prin rotaţie, de fiecare stat membru. Prin definiţie, preşedinţia trebuie să fie neutră şi imparţială pe perioada exercitării mandatului; prin urmare, ea nu poate favoriza propriile opţiuni de politici şi nici pe cele ale unui alt stat membru. Ea are trei misiuni principale.

Prima misiune este de planificare şi conducere a reuniunilor din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe) şi ale grupurilor sale de lucru.

Preşedinţia înseamnă, în primul rând, datoria de a promova în reuniunile pe care le vom prezida la Bruxelles, interesul european prin asigurarea unui cadru corect de negociere, arată site-ul dedicat preşedinţiei române.

Eforturile unei preşedinţii se vor concentra în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.

Preşedinţia trebuie să acţioneze ca un facilitator, fiind responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislaţia europeană, de asigurarea continuităţii agendei Uniunii Europene, a unor procese legislative bine organizate şi a cooperării dintre statele membre.

Cea de-a doua misiune vizează reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale Uniunii, în special cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European. În activitatea pe care o desfăşoară, Preşedinţia cooperează îndeaproape cu preşedintele Consiliului European şi cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate.

Cea de-a treia misiune este asumarea reprezentării Uniunii Europene în dialog cu partenerii externi, prin înlocuirea temporară a Înaltului Reprezentant, în situaţiile în care acesta nu poate participa.

Obligaţiile concrete ale unei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene se traduc în asigurarea resurselor necesare pentru prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de ambasadori şi a peste 150 de grupuri de lucru de la nivelul Consiliului.

În acest format se negociază 200 – 300 de dosare legislative pe parcursul a peste 1.500 de întâlniri formale şi informale. În ceea ce priveşte modul în care se lucrează, Preşedinţiile sunt grupate în trio-uri, lucru care asigură un cadrul general coerent de desfăşurare a activităţii Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă neîntreruptă de 18 luni.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele