Prelungirea Articolului 50 ar putea însemna ca Marea Britanie să își aleagă din nou membrii PE

Amânarea Brexitului ar putea interfera cu alegerile europene, programate la finele lunii mai

36
4 minute de lectură

Prelungiri – și penalizări

Ediția tipărită | Marea Britanie
17 ianuarie 2019


CRITICII Theresei May o atacă adesea pentru că a invocat, în calitate de prim-ministru, Articolul 50, care a pornit Brexitul, înainte ca guvernul ei să fi decis forma de ieșire pe care o vrea. Impunerea unui termen-limită de doi ani, care expiră pe 29 martie, i-a slăbit poziția de negociere. Totuși, a existat un motiv pentru acest calendar, în afară de propria ei grabă. Asta însemna că Marea Britanie va ieși din UE înainte de viitoarele alegeri pentru Parlamentul European, care vor avea loc între 23 și 26 mai. Discuțiile despre extinderea termenului pentru Articolul 50, care au devenit mai zgomotoase după respingerea categorică din Parlament, săptămâna aceasta, a acordului pentru Brexit al lui May, amenință să complice aceste alegeri – și nu numai în Marea Britanie.

Planul a fost (și este) ca, dat fiind că Marea Britanie iese din UE, să nu aleagă noi membri ai PE. Parlamentul European a realocat deja 27 din cele 73 de mandate britanice altor țări UE, păstrând restul de rezervă pentru orice viitoare extindere a clubului. Dacă s-ar extinde Articolul 50 cu două luni, asta ar putea să nu ridice probleme. Dar dacă extinderea ar însemna că Marea Britanie încă va fi membră a UE la final de mai, se vor pune întrebări despre MPE britanici.

Unii sugerează că membrii britanici de azi ar putea să își mențină posturile sau să fie înlocuiți cu unii nominalizați de la Westminster, pentru a se evita organizarea de alegeri. Asta ar putea să funcționeze cel puțin până când noul Parlament European se va întruni oficial, pe 2 iulie. Dar e greu de văzut cum ar putea funcționa această soluție de avarie dincolo de această dată. Orice britanic ar putea să conteste pierderea lui de reprezentativitate prin vot. Iar Curtea Europeană de Justiție sigur ar considera că, dat fiind că Marea Britanie a fost încă membră, ea trebuia să aleagă MPE.

Comisia Electorală a Marii Britanii este gata pentru asta și chiar are un buget pentru a organiza astfel de alegeri. Totuși, ar părea o farsă să faci asta, din moment ce Marea Britanie este pe cale de a ieși. Așa cum remarcă Agata Gostynska-Jakubowska de la Centrul pentru Reforma Europeană, un think tank, asta ar opri și realocarea celor 27 de mandate britanice, ceea ce ar perturba alegerile din alte țări.

O extindere a Articolului 50 ar produce o altă complicație. Pentru a intra în vigoare, orice tratat de retragere trebuie să fie ratificat de Parlamentul European. MPE de azi spun că ei ar aproba acordul lui May. Dar sesiunea lor plenară finală va fi la mijlocul lui aprilie. În teorie, MPE ar putea fi convocați într-o sesiune extraordinară, înainte ca noul parlament să se întrunească în iulie. Dar asta ar fi impopular, mai ales dacă s-ar bate cap în cap cu alegerile din mai.

Alternativa de a le cere noilor MPE să ratifice un acord pe Brexit ar fi penibilă. Nu se vor fi format comitetele, iar grupul coordonator existent pentru Brexit va fi închis atunci. Dacă un posibil acord ar fi în mod semnificativ diferit de cel actual – de pildă, prin revizuirea termenilor pentru soluția de rezervă pentru Irlanda – noii MPE ar putea fi tentați să îl respingă.

Extinderea Articolului 50 poate să pară un curs evident pentru mulți parlamentari de la Westminster. Totuși, ea necesită aprobarea tuturor celor 27 de alte guverne UE, oricare dintre ele putând să ceară un preț. Nu mai este ușor azi nici măcar să dai cu piciorul în conserva goală, în jos, pe drum.


Acest articol a apărut în secțiunea Marea Britanie din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Prelungiri – și penalty-uri”

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele