Cu două săptămâni înainte de europarlamentare și referendumul pe justiție declanșat de președintele Iohannis, Academia Română iese cu un barometru legat inclusiv de opțiunile politice ale românilor.

Declarativ, cel puțin, entuziasmul pentru vot pare să fi crescut față de 2014. Dacă atunci am avut o rată de participare în jur de 32%, din sondajul Academiei rezultă că jumătate dintre cei chestionați sunt siguri sau aproape siguri că vor merge la vot pe 26 mai. Tendința e în creștere în aprilie față de lunile precedente, dar e firesc, dat fiind că a început campania electorală.

Întrebarea „dacă alegerile europarlamentare ar fi duminica viitoare, cu cine ați vota?” confirmă rezultatul sondajelor date publicității și de Parlamentul European: PNL a luat un ușor avans față de PSD. Cele două partide sunt despărțite de doar două procente, dar în timp ce PSD e pe o tendință descendentă, liberalii urcă. Cu cât înaintăm în campanie, modelul aducerii oamenilor la miting cu autobuzele, expunerea ignoranței lor în fața camerelor de luat vederi pare să aibă efect de bumerang. Sportul măsurării mușchilor adversarilor politici după numărul de suflete scandatoare de slogan electoral în vreo piață de prin țară se întoarce împotriva PSD-ului sau, în cel mai fericit caz, nu îi aduce cine știe ce profit. Potrivit sondajului realizat de INSCOP pentru Academia Română, pe locul al treilea și tot în creștere se află Alianța USR-PLUS, iar pe al patrulea, relativ constantă, ALDE. ProRomânia a lui Victor Ponta se menține de vreo câteva luni în jur de 9 procente, în timp ce UDMR e în scădere și, potrivit sondajului, ar fi coborât deja sub limita care îi dă dreptul să trimită vreun reprezentant la Bruxelles. Aceeași soartă e împărtășită și de PMP-ul lui Traian Băsescu.

Pe de altă parte, președintele Iohannis pare să fi dat lovitura cu referendumul pe justiție. Dacă se confirmă cifrele barometrului, nu numai că plebiscitul va fi validat fără probleme, dar va fi și aprobat de cei mai mulți votanți.

Spre sfârșitul anului, ne așteaptă și alegerile prezidențiale, și chiar dacă oficial avem doar certitudinea că președintele Iohannis va candida, se profilează cu ușurință și alți aspiranți la Cotroceni. Călin Popescu Tăriceanu se poartă ca un candidat în toată firea, iar Liviu Dragnea zugrăvește portretul viitorului candidat comun al PSD-ALDE după chipul și asemănarea sa. Iată însă ce spun cetățenii intervievați de INSCOP. Teoretic, Klaus Iohannis ar obține fără prea multe emoții al doilea mandat. Este creditat cu 45,8 la sută din intențiile de vot, pe fondul unei creșteri de popularitate. Și să reținem că sondajul a fost făcut înainte de summitul de la Sibiu, moment de glorie al șefului statului. Cercetarea girată de Academie vine să confirme că, în interiorul alianței la guvernare, Călin Popescu Tăriceanu stă mai bine la capitolul încredere decât Liviu Dragnea. Să nu uităm că nu a fost luată o decizie în privința candidaturii, că aceasta a fost amânată după europarlamentare, că ambii lideri se declară dornici de o candidatură unică și că promit că se va bate pentru Cotroceni cel care stă cel mai bine în sondaje. Până una-alta, pe locul al doilea în topul intențiilor la prezidențiale este Călin Popescu Tăriceanu, în creștere, în timp ce Liviu Dragnea este pe locul al treilea, într-o scădere continuă. Desemnarea contracandidatului principal al lui Klaus Iohannis se anunță extrem de interesantă. Va juca Liviu Dragnea ultima carte și va risca totul aruncându-se în bătălia pentru prezidențiale? Vor risca social-democrații să confirme tradiția că au dat doar un președinte – e drept, de trei ori – în cei 30 de ani de la Revoluție? Vor furniza marea surpriză? Oricum ar fi, Călin Popescu Tăriceanu pare în acest moment puțin dispus să renunțe la o candidatură afișată, dar neasumată, cu toată sabia urmăririi penale pe care partenerii de la PSD i-o țin deasupra capului la Senat.

Cât despre evoluția încrederii în figurile publice, și aici președintele Iohannis pare să fie marele câștigător. E pe primul loc, la o distanță apreciabilă de a doua clasată, Gabriela Firea, primarul Bucureștiului. Liviu Dragnea este departe, aproape pe picior de egalitate cu Traian Băsescu, ambii fiind depășiți de liderul USR, Dan Barna, și de fostul premier Dacian Cioloș, de Ludovic Orban, de Călin Popescu Tăriceanu și de Victor Ponta. Doar premierul Dăncilă e în urma lui Liviu Dragnea, depășindu-i cu puțin pe Kelemen Hunor și pe Eugen Tomac.