Președintele Turciei găsește un nou dușman: „faimosul evreu ungur”

118
4 minute de lectură

Ediția tipărită | Europa

13 decembrie 2018 | ISTANBUL

PREȘEDINTELE TURCIEI, Recep Tayyip Erdogan, a avut grijă ca protestele din Franța să aibă o audiență captivă în Turcia. Canalele de știri controlate de guvern au oferit imagini live de la Paris, care te țineau cu sufletul la gură. Cu sprâncenele încruntate, înalți oficiali turci au criticat poliția franceză pentru că ar fi folosit o forță excesivă. Erdogan a intrat pe scenă pe 10 decembrie, „De-acum încolo, nimeni nu are dreptul să îi țină Turciei lecții despre democrație, drepturile omului și libertății”, a declarat el.

Guvernul Turciei nu are de ce să se teamă de proteste în masă de ani buni. Potrivit Reuters Institute, 65% dintre turci se tem să-și exprime opiniile politice pe internet, pentru că asta i-ar putea pune în pericol. Zeci de oameni au suferit pentru că și-au exprimat astfel de opinii în stradă. Luna trecută, poliția a arestat 13 lideri ai societății civile și profesori universitari, acuzându-i de „încercare de răsturnare a guvernului Turciei”, deoarece au incitat un val de tulburări populare, cunoscut sub numele de protestele din Parcul Gezi, din vara lui 2013. Toți, cu excepția unuia, au fost eliberați apoi. Omul la care poliția se referă ca la liderul grupării, Osman Kavala, a petrecut deja peste un an în spatele gratiilor, fără să fie acuzat oficial.

Murat Celikkan, un activist pentru drepturile omului a cărui soție a fost reținută, se teme că ar putea urma mai multe arestări. „Acest guvern are nevoie să inventeze noi dușmani”, spune el. „Are nevoie să își consolideze baza de sprijin”. Aproximativ 3,5 milioane de oameni au participat la protestele din 2013. Opt oameni au fost uciși. Sute au fost anchetați pentru acuzații de implicare într-o lovitură de stat.

Erdogan a dat mereu vina pentru protestele de la Gezi pe forțe externe, inclusiv pe guleniști, o mișcare islamistă care se crede că ar fi orchestrat o adevărată încercare de lovitură de stat în 2016, și pe ceea ce numește el „lobby-ul dobânzilor”. Recent, el a identificat un nou vinovat: George Soros, un filantrop miliardar. „Persoana care i-a finanțat pe teroriști în timpul evenimentelor de la Gezi este acum în închisoare”, a spus Erdogan pe 21 noiembrie. „Și cine este în spatele lui? Soros, faimosul evreu ungur”.

Mai puțin de o săptămână mai târziu, Open Society Foundation, o instituție caritabilă pe care a fondat-o Soros și la care Kavala aderase ca membru în consiliul director, a anunțat că își încheie activitatea în Turcia, citând o campanie de denigrare de către canalele de știri pro-guvernamentale. 

Pentru un om puternic care are nevoie de o sperietoare, Soros are ceva irezistibil în el. Este bogat. El finanțează instituții caritabile care promovează valorile liberale. El este – și recunoaște vina sa – evreu. Și nu poate să replice, deoarece teoriile conspiraționiste despre influența sa vastă, ilicită sunt palavre. Acesta este poate motivul pentru care Erdogan i s-a alăturat lui Viktor Orban din Ungaria în acuzații.

Dar chiar și mașinăria de propagandă bine unsă a lui Erdogan dă uneori rateuri. La o demonstrație de la Paris, un protestatar îmbrăcat cu o vestă galbenă a început să îl atace pe reporterul de la un canal de știri de stat din Turcia, în timpul unei transmisiuni în direct. „Nu transmit știri despre niciun protest din propria lor țară”, a strigat el, „dar uite-i că transmit din Franța”. Acel gilet jaune s-a dovedit a fi fost turc. În mod natural, postul de știri l-a catalogat drept simpatizant al teroriștilor.

Acest articol a apărut în secțiunea Europa din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „De vină e faimosul evreu ungur”

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele