Prima variantă a „Proiecției principalilor indicatori macroeconomici” de după plecarea fostului președinte al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, Ion Ghizdeanu, demis de premierul Orban, vine cu diminuări ale valorilor creșterii economice, în condițiile îmbunătățirii contextului internațional față de primăvara acestui an.
Cifrele umflate sub președinția lui Ghizdeanu, pentru a ajuta guvernul la raportări (ca în vremea raportărilor de producții record la hectar, din era comunistă), vin acum să se alinieze celor avansate de instituțiile internaționale (FMI și Comisia Europeană) și de analiștii economici de prestigiu.
Apărută tot în luna noiembrie, dar fără a fi precedată de o variantă intermediară de vară sau preliminară, de toamnă, așa cum ne obișnuise în anii anteriori Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), varianta de toamnă a „Proiecției principalilor indicatori macroeconomici”, pe cinci ani, vine cu cifre mult modificate față de varianta sa de primăvară, în special atunci când vorbim de creșterea economică. „Prognoza de toamnă 2019 estimează o creștere economică în vecinătatea inferioară a nivelului de 4,0% pentru anul 2019, pe baza datelor statistice sectoriale ale conturilor naționale disponibile pentru primul semestru, și de 4,1% pentru anul 2020. Pe termen mediu, creșterea economică se va menține ridicată comparativ cu media UE (1,4%), asigurându-se continuarea procesului de convergență reală către media europeană. Pentru perioada 2021- 2023 ritmul mediu anual al produsului intern brut (PIB) este de circa 4,2% în termeni reali”, se arată în anunțul care a însoțit apariția proiecției.
Creștere economică „umflată”
Anterior, în primăvară, creșterea economică era „umflată” cu peste 25%, adică, în loc de o proiecție de creștere a economiei de 4-4,2%, CNSP ne asigura de un parcurs excelent al economiei, cu ritmuri de expansiune de 5-5,7%. De altfel, chiar în anunțul ce însoțește actuala proiecție a CNSP se arată acest lucru. „În același timp, sunt de evidențiat corecțiile în jos față de prognoza de primăvară, de la 5,5%-5,7% la 4,0%-4,1% în 2019-2020, determinate de evoluțiile economice din primele șase luni din acest an privind structura PIB și primele nouă luni privind principalii indicatori lunari ai producției și cifrei de afaceri pe sectoare de activitate, respectiv: încetinirea creșterii economice trimestriale, de la 5,0% în primul trimestru la numai 3,0% în trimestrul al treilea, cu posibilitatea unei reveniri relative în ultimul trimestru; intrarea dinamicii reale a producției industriale în teritoriu negativ, cu o accentuare în perioada iunie-august 2019, urmată de o ușoară atenuare în octombrie; scăderea activității în agricultură în a doua jumătate a anului; datele publicate de INS cu privire la efectivul salariaților și câștigul salarial mediu brut; evoluția contului curent în ianuarie-septembrie 2019,” menționează anunțul CNSP.
Perspectivele putea fi mai sumbre
Iar prognozele ar fi putut să fie și mai sumbre în această variantă de toamnă, „reală” am putea spune, dacă nu s-ar fi întrezărit o ameliorare a contextului internațional. „Prognoza ia în considerare o ușoară ameliorare a contextului internațional, care se reflectă, ca și în cazul prognozei de toamnă a Comisiei Europene, într-o îmbunătățire a perspectivelor de creștere globală, de la 2,9% în 2019 la 3,0% și 3,1% în 2020 și respectiv 2021. La nivel european, se presupune păstrarea dinamicii de 1,4% a PIB-ului mediu UE pe intervalul 2019- 2021, în timp ce zona euro va experimenta o accelerare moderată de la 1,1% în 2019 la 1,2% în 2020-2021,” se arată în anunț.
Diferența de creștere economică se reflectă însă în deficitul bugetar, în condițiile în care bugetul a fost construit pe o creștere economică de 5,5% și nu doar de 4%. La preluarea mandatului, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, arăta că din veniturile programate lipsesc 20 de miliarde de lei, 10 miliarde din neîncasarea veniturilor la buget și 10 miliarde din neîncasarea banilor de la UE. Deficitul bugetar la nouă luni este în jur de 27 de miliarde de lei și reprezintă 2,6% din PIB, iar pentru primele zece luni din 2019, reprezentanții statului anunțau că deficitul bugetar va urca la 2,8%. „Ne-au lăsat ăștia un buget făcut praf, găurit, cu un nivel de colectare a veniturilor mult sub nivelul care fusese prognozat în Legea bugetului de stat“, declara premierul Ludovic Orban la începutul acestei săptămâni.
Optimism excesiv
De altfel, la începutul anului, Consiliul fiscal în „Opinia cu privire la Legea bugetului de stat, Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2019 și la Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021” indica fără echivoc „optimismul excesiv” al CNSP și al guvernului în materie de creștere economică. „Un prim aspect problematic îl reprezintă scenariul de creștere economică ce fundamentează construcția bugetară, acesta apărând drept excesiv de optimist în raport cu evaluările similare ale altor instituții, mai ales în contextul încetinirii preconizate a economiei zonei euro (ultimele date disponibile indicând că balanța riscurilor este înclinată înspre o încetinire mai rapidă decât se anticipa) și probabilității în creștere de încheiere a fazei expansioniste a ciclului economic la nivel global. În plus, adoptarea intempestivă a unor măsuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare și taxarea suplimentară din sectoarele energetic și comunicații), este de natură să amplifice riscurile externe mai sus menționate. În acest context, menținerea ipotezei de accelerare a creșterii economice reale la 5,5% în 2019 (comparativ cu un nivel situat probabil între 4 și 4,5% în 2018) în varianta de proiecție a cadrului macroeconomic elaborată ulterior adoptării OUG nr.114/2018 apare drept surprinzătoare și, în opinia Consiliului fiscal, nejustificată.
Cea mai mare contraperformanță în domeniul veniturilor bugetare se înregistrează în materie de TVA, unde „gaura” era de aproape 9% față de încasările estimate, după cum o arată chiar Raportul pe primul semestru din 2019 al Ministerului Finanțelor Publice (MFP), referitor la execuția bugetară: „Încasările din taxa pe valoarea adăugată au totalizat 30.144,6 milioane lei (2,9% din PIB) cu 12,6% mai mari comparativ cu cele înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent, gradul de realizare al programului de încasări fiind de 91,5%”.
De altfel, la începutul acestui an, Consiliul fiscal avertiza că „are rezerve în special cu privire la evoluția proiectată a veniturilor din TVA din proiectul de buget, fiind aparent o supraevaluare semnificativă a acestora chiar în contextul utilizării scenariului macroeconomic oficial. Astfel, veniturile din TVA sunt proiectate să crească (ulterior ajustării cu impactul temporar estimat al schemelor de compensare în lanț de tip swap a obligațiilor bugetare restante a cifrelor corespunzătoare din 2018 și 2019) cu 17% (cu 10,1 mld. lei ori 0,54% din PIB) comparativ cu nivelul din execuția aferentă anului 2018. Dinamica avansată pentru încasările din TVA o depășește substanțial pe cea a consumului privat nominal net de autoconsum, prognozată de CNSP (circa 8%)”.
La restul colectărilor de taxe și impozite, contraperformanța guvernamentală se situa, la șase luni, cu circa 5% sub încasările estimate prin Legea bugetului, în condițiile în care alte venituri estimate, precum cele de 2,1 miliarde din vânzarea licențelor 5G, nu-și vor mai aduce nici ele contribuția la acoperirea găurii din buget.
Nu „taxa pe lăcomie”, ci „taxa pe acoperirea găurilor”
De remarcat în acest context, prin raportare la prevederile OUG 114/2018, că un aport important la creșterea veniturilor bugetare au avut-o, conform raportului MFP, impozitul pe profit virat de băncile comerciale, în creștere cu +0,4 mld. lei (+94,3%) față de primul semestru al anului precedent „reprezentând un grad de realizare de 129,9% (+0,2 mld. lei) comparativ cu programul semestrului I 2019”; încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii, unde gradul de realizare față de programul stabilit pentru această perioadă a fost de 110,4%, cea mai mare influență având-o încasările aferente „Impozitului pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale”, care au înregistrat o creștere cu 25% față de aceeași perioadă a anului trecut, creștere datorată modificării modalității de calcul a impozitului, prin introducerea procentului de 80% la venitul suplimentar aplicat pentru prețurile care depășesc 85 lei /MWh (grad de realizare de 113,4%); încasările din impozitul pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale au crescut cu 15,4%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile în care importurile de bunuri din zona extracomunitară au crescut cu 11,1%, în timp ce gradul de realizare al programului de încasări a fost de 104,4%. Prin urmare, pentru cineva care mai avea dubii despre motivul pentru care a fost dată OUG 114/2018 este evident acum că se avea în vedere doar acoperirea găurilor din buget.
Deficitul bugetar pentru acest an va fi probabil de 4,1% și 4.3% după rectificare, conform unor surse din Ministerul Finanțelor, în condițiile în care veniturile nu mai pot fi atinse, iar cheltuielile nu mai pot fi tăiate. ■