
În prima zi bancară a noului an chinezesc, după o vacanță prelungită forțat de coronavirus, banca centrală a a Chinei a injectat 175 de miliarde de dolari în piața financiară. Până la apariția unui vaccin însă, China ar putea fi nevoită să reducă taxele, să sporească cheltuielile și să diminueze dobânzile pentru a evita situația în care epidemia provocată de noul coronavirus ar face ravagii în economia și așa fragilă.

Impactul economic al epidemiei este imposibil de stabilit, însă analiștii estimează că rata de creștere a economiei chineze ar putea scădea cu două procente, în cursul acestui trimestru.
China nu prea își permite a astfel de situație, în condițiile în care creșterea pe anul trecut a fost cea mai slabă din ultimele aproape trei decenii, pe fondul creșterii datoriilor externe și al conflictului comercial cu Statele Unite.
Coronavirusul, apărut inițial în orașul Wuhan din centrul țării, a provocat deja moartea a peste 200 de persoane și a infectat mai mulți oameni decât epidemia SARS, din 2003. O epidemie de asemenea magnitudine nici nu se afla pe radarul Beijingului. Înaintea declanșării contagiunii, guvernul era îngrijorat de eventualitatea unor mișcări sociale pe fondul ratei șomajului în creștere.
Recent, Partidul Comunist l-a desemnat pe premierul Li Keqiang drept responsabil direct cu combaterea virusului. Decizia semnalează clar faptul că stoparea epidemiei a devenit „prioritatea priorităților“ pentru autorități, comentează presa de la Beijing.
Autoritățile locale și centrale au alocat deja 12,6 miliarde de dolari pentru tratamente și echipament medical. Băncile au redus dobânzile pentru afacerile mici și persoanele aflate în regiunile cele mai afectate. Totodată, Bank of China a anunțat că le va permite cetățenilor din Wuhan și restul provinciei Hubei să întârzie timp de mai multe luni plata împrumuturilor, dacă-și vor pierde sursele de venituri din cauza epidemiei.
Banca centrală a țării (Banca Populară a Chinei) a spus că se va asigura de faptul că există suficiente lichidități în piața financiară.
Acțiuni agresive
Guvernul ar putea fi nevoit să fie chiar mai agresiv în lunile următoare, pentru a evita o încetinire mai gravă a economiei, estimează economistul chinez Zhang Ming. Zhang, care lucrează în cadrul Academiei Chineze pentru Științe Sociale, a scris, săptămâna aceasta, că se așteaptă la o încetinire a creșterii PIB cu 1%, adică o coborâre la 5% pentru primul trimestru al anului, plecând de la premisa că epidemia va dura până la sfârșitul lui martie. Economistul a precizat că previziunea este cel mai optimist scenariu, însă nu a făcut alte estimări pentru cazul în care epidemia ar dura mai mult.
Guvernul ar putea reduce taxele și mări cheltuielile privind serviciile publice medicale și pregătirea profesională, estimează Zhang, așteptându-se, totodată, la o creștere a cheltuielilor guvernelor locale în infrastructură. Prin creșterea activității economice și crearea de locuri de muncă, orașele pot contrabalansa slăbiciunile în planul investițiilor private în sectoarele imobiliar și manufacturier. De asemenea, banca centrală va opera reduceri ale dobânzilor pentru stabilizarea economiei, estimează sursa citată.
Pentru al doilea trimestru, toate aceste măsuri vor readuce creșterea economică la 5,7%. Deși ritmul creșterii economice va fi inferior celui din aceeași perioadă a anului trecut, de 6,1%, ea va fi în concordanță cu așteptările analiștilor, crede Zhang.
Alții au o viziune mai pesimistă.
Analiștii băncii Nomura prevăd o scădere cu două procente a economiei Chinei pentru trimestrul în curs. La rândul său, cotidianul Global Times a avertizat că epidemia ar putea reduce cu două procente creșterea economică, în acest trimestru. Eforturile guvernului de a menține sub control răspândirea virusului prin extinderea vacanței cu ocazia Anului Nou Chinezesc și închiderea forțată a fabricilor „vor afecta sectorul manufacturier și va aduce disfuncții în lanțul global de aprovizionare“, explică publicația.
Consecințe

Este prea devreme pentru o estimare corectă a consecințelor. Tesla a fost nevoită să-și închidă temporar proaspăt-înființata fabrică din Shanghai, în timp ce Apple a pierdut aprovizionarea cu componente din Wuhan. Impactul pe care îl va avea această situație asupra celor două companii este cu atât mai puțin clar.
Alte sectoare ar putea avea mult mai mult de pierdut. Turismul — industrie de miliarde de dolari în timpul Anului Nou Chinezesc — a fost grav afectat, în condițiile în care guvernul a fost nevoit să plaseze în regim de carantină marile centre urbane, iar populația de peste tot evită călătoriile de teama infectării. Companiile de turism, hotelurile și companiile aeriene au făcut rambursări pentru aproape toată luna februarie, în timp ce mai multe companii de transport aerian și-au suspendat zborurile către și dinspre China.
Celebrările au fost anulate și majoritatea destinațiilor turistice au fost închise. Industria filmului din China, care a luat un avânt colosal în ultimii ani, a primit și ea o lovitură serioasă. Mai multe pelicule așteptate de public, ce urmau să aibă premiera pe parcursul vacanței, au fost amânate.
Zhang și alți analiști au sugerat că actualele consecințe ar putea fi chiar mai grave decât cele de după epidemia SARS, care a provocat o cădere temporară a economiei chineze, în urmă cu aproape două decenii.
Răspândirea coronavirusului ar putea duce la pierderi de locuri de muncă și scumpiri, accentuând probleme deja existente.
Piața forței de muncă este deja afectată. Industriile care creează locuri de muncă în mod tradițional, cum ar fi sectorul tehnologiei, au fost afectate de încetinirea economică. Iar epidemia va agrava și mai mult situația.
Cei mai expuși sunt cei 290 de milioane de navetiști. Mulți dintre aceștia fac naveta între zonele rurale și orașe pentru a lucra în construcții și în sectorul manufacturier sau pentru a face munci plătite modest, dar esențiale, cum ar fi cele de ospătar, curier sau om de serviciu.
În condițiile în care numeroase fabrici și afaceri rămân închise, milioane de lucrători ar putea rămâne fără un loc de muncă, după Anul Nou Chinezesc. Totodată, peste zece milioane de navetiști din provincia Hubei s-ar putea confrunta cu situații în care ar fi discriminați de angajatori, de teama virusului.
Potrivit lui Zhang, rata șomajului din China — deja motiv de îngrijorare pentru autorități — ar putea atinge cote-record în următoarele luni. În mod normal, rata șomajului din China se situează la 4-5 procente.
Virusul ar putea provoca și o scumpire a produselor de consum. Bugetele sunt deja limitate pe fondul datoriilor în creștere, în timp ce criza provocată de pesta porcină a dus la creșterea masivă a prețului cărnii. Legumele s-au scumpit și ele, în condițiile în care populația se grăbește să-și facă provizii cu bunuri de bază pe fondul epidemiei, informează agenția de stat Xinhua.
Alte provocări
Atenția pe care autoritățile chineze sunt nevoite să o acorde epidemiei va face ca alte probleme să fie și mai greu de rezolvat, probleme printre care se numără și dificila relație comercială cu Statele Unite.
Ca parte a „armistițiului“ încheiat la începutul lui ianuarie, Beijingul s-a angajat să cumpere produse americane în valoare de 200 de miliarde de dolari, pe parcursul următorilor doi ani. Analiștii au avertizat deja că scăderea cererii va face acest obiectiv mai greu de atins. Iar dacă virusul va scădea și mai mult puterea de cumpărare, obiectivul acordului ar putea fi și mai dificil de respectat.
Tarife substanțiale asupra produselor din China, totalizând sute de miliarde de dolari, continuă să fie în vigoare, iar Washingtonul a spus cât se poate de clar că va păstra aceste tarife ca instrument de negociere în perspectiva noii etape a acordului.
Cu toate acestea, unii analiști cred că este puțin probabilă o escaladare a conflictului comercial, doar pentru faptul că Beijingul nu-și poate onora temporar angajamentele. Statele Unite au intrat în anul electoral și o acțiune agresivă ar putea afecta campania președintelui Donald Trump, apreciază Ken Cheung, strateg-șef în cadrul Mizuho Bank.
În 2002, când un virus letal ce provoca simptome similare cu cele ale pneumoniei, cunoscut drept SARS (sindromul respirator acut sever), a apărut în China, fabricile locale produceau în majoritate marfă low-cost, precum tricouri și pantofi sport pentru cumpărătorii din întreaga lume.
Producția în pericol
În cele aproape două decenii de la precedenta epidemie majoră, importanța Chinei în economia mondială a crescut exponențial. Acum un alt virus mortal se răspândește în țara cea mai populată din lume. Între timp însă, China a evoluat devenind unul dintre elementele principale ale economiei globale, astfel că epidemia provocată de noul coronavirus este o amenințare mult mai mare pentru stabilitatea economică. Companiile internaționale care se bazează pe China pentru a-și fabrica produsele și depind de consumatorii chinezi pentru a face vânzări avertizează deja cu privire la problemele majore ce apar în contextul actualei situații. Apple, Starbucks și Ikea și-au închis temporar mai multe magazine din China. Mallurile sunt goale, fapt ce a redus dramatic vânzările unor branduri precum Nike, Under Armour sau ale unor fastfooduri precum McDonald’s. Fabricile care produc vehicule pentru General Motors și Toyota și-au amânat producția în așteptarea angajaților, după Anul Nou Chinezesc, vacanță ce a fost extinsă de guvernul de la Beijing, în încercarea de a evita răspândirea virusului. Mai multe linii aeriene internaționale, între care American Airlines, Delta, United, Lufthansa și British Airways, și-au anulat cursele în China. Creșterea economică a Chinei este așteptată să scadă, anul acesta, la 5,6 procente de la 6,1% anul precedent, potrivit previziunilor Oxford Economics. Acest lucru ar duce la o reducere a creșterii economice globale cu 0,2% pentru anul în curs, plasându-se la o rată anuală de 2,3 procente — cea mai lentă, după criza financiară de acum un deceniu. Deși fabricile din China continuă să producă o cantitate uluitoare de bunuri relativ simple și ieftine, precum haine sau produse din plastic, țara a atins deja statutul de forță dominantă în sectoare mult mai avansate și profitabile, cum sunt cele ale telefoniei smart, computerelor și componentelor auto. China a evoluat devenind parte esențială a lanțului global de aprovizionare, producând componente cerute de fabrici din Mexic până-n Malaysia. ■
Consumul va fi afectat
Totodată, având o populație de 1,4 miliarde de oameni cu apetit tot mai mare pentru dispozitive electronice, fashion și vizite la Disneyland, China a devenit o enormă piață de consum.
Disputa comercială inițiată de administrația Trump a dus la o decuplare parțială între Statele Unite și China, cele mai mari economii ale lumii. În acest context, mai multe multinaționale care aveau fabrici în China au ales să-și mute producția în alte țări (în special în Vietnam), pentru a evita tarifele americane. Iar coronavirusul ar putea accelera, pentru o vreme, acest trend.
Declanșarea epidemiei a coincis cu Noul An Chinezesc, fapt ce a dus la pierderi substanțiale pentru turism și sectorul hotelier. Concertele și evenimentele sportive au fost anulate. La rândul său, IMAX a amânat premiera a cinci filme ce urmau să ruleze în China pe parcursul vacanței.
Anul trecut, General Motors a vândut mai multe vehicule în China decât în Statele Unite. Fabricile din China ale companiei rămân închise, la cererea guvernului. La rândul său, Ford Motor le-a cerut directorilor din China să lucreze de acasă, până la redeschiderea fabricilor.
Toată această situație poate provoca reacții în lanț. Dacă clienții nu pot achiziționa elementele de care au nevoie din China, fabricile chineze ar putea, la rândul lor, să scadă comenzile pentru utilaje, componente și materie primă — cipuri din Taiwan și Coreea de Sud, cupru din Chile și Canada, echipament de producție din Germania și Italia. ■