PUNCT ȘI DE LA CAPĂT

122
10 minute de lectură

După votul din 26 mai și încarcerarea lui Liviu Dragnea, partidele s-au întrecut în a anunța că au înțeles ce le-a spus poporul prin votul său. Și președintele Iohannis a ieșit în mai multe rânduri cu explicații despre semnificația votului. Fiecare a înțeles ce a vrut și ce a putut și acționează în consecință. Așa am ajuns la discuții despre resetare, recalibrare și altele din gama aceasta, din toate direcțiile.


Cea mai evidentă mișcare o face PSD-ul, chiar dacă nu o duce până la capăt. Toate temele lansate de Liviu Dragnea, de la justiție la răfuiala cu Uniunea Europeană, devin caduce. Oamenii săi de încredere dispar cu viteza fulgerului de la cârma partidului și din guvern. Și peste toate, premierul Dăncilă, noul șef al PSD, e de nerecunoscut. Liderii PSD nu mai ceartă presa, au coborât tonul, în general, și proclamă descătușarea de Liviu Dragnea. Unda de șoc a alegerilor și a trecerii lui Dragnea după gratii a dat viață unui scenariu de care se vorbea de mai multă vreme, acela al preluării partidului de către Paul Stănescu & friends.

După eșecul usturător, ALDE se străduiește să își conserve locul de partid la guvernare și să minimalizeze dezastrul.

Liberalii triumfă aparent, dau de pământ cu PSD-ul și pun la cale o moțiune de cenzură, declarându-se gata să preia guvernarea.

Acoperiți de glorie, cei de la USR încearcă să se profileze ca partid altfel și imaculat, în mâinile căruia ar trebui, spun ei, să stea viitorul țării. De acord să îi dea lovitura de grație Guvernului Dăncilă, nu vor totuși să guverneze decât după alegeri, așa că își ascut discret baionetele.

După ce a trecut cu bine primul său test electoral, ProRomânia a lui Victor Ponta se sumețește la foștii colegi de la PSD și își astupă urechile la orice cântec de sirenă dinspre social-democrați.

Și, peste toate, președintele Klaus Iohannis culege pas cu pas roadele unui mandat care par să îl ducă spre încă unul. E mai sigur pe el ca niciodată și, încărcat cu rezultatul copleșitor de la referendum, ia pe persoană fizică stindardul nemulțumirilor și, deopotrivă, al aspirațiilor românilor din acest moment.

Așadar, resetare să fie, dar s-o știm și noi! Și, mai ales, până unde?

Status-quo

Până la proba contrarie, PSD și ALDE conduc în continuare țara, cu toate reașezările mai mult sau mai puțin forțate de vot. Desigur, șefa executivului bate din nou drumul la Bruxelles, să dea asigurări că derapajele lui Liviu Dragnea au fost un accident. Desigur, discuțiile despre justiție sunt declarate capitol încheiat. Desigur, dispar din peisaj oameni precum Darius Vîlcov. Și totuși, după ce a dat asigurări că și-a învățat lecția, mai ales în materie de justiție, PSD face ce a făcut și până acum: își salvează prietenii. Senatorii au respins cererea Parchetului de urmărire penală a lui Călin Popescu Tăriceanu. Și, dintr-o grabă greu de justificat, guvernul dă o ordonanță prin care șefii de consilii județene să fie din nou aleși uninominal, după modelul primarilor. PSD merge mai departe, tatonând și căutând soluții pentru a îndrepta greșelile care l-au dus pe buza prăpastiei. Deocamdată, liderul declarat, Viorica Dăncilă, vorbește de solidaritatea și de asumarea greșelilor, de vinovăția tăcerii și face curățenie. Ce va urma, cum se va reinventa PSD-ul și pe ce linie va merge e greu de spus. Are însă un ajutor de nădejde din partea lui Adrian Năstase, care lansează petiții de sprijinire a partidului, față de care spune că are datoria morală să se implice.

Până să își limpezească apele interioare, PSD le are însă de potolit pe cele exterioare, iar colegii de la ALDE vin cu tot felul de idei, economice, dar și politice. E clar că o remaniere este iminentă, dar și foarte delicată. Dacă Viorica Dăncilă vrea să scape de încă un om esențial din tabăra Dragnea, Carmen Dan, pe motiv de cozi la secțiile de votare, nu poate să îl mențină pe Teodor Meleșcanu, membru ALDE. Se vorbește de un troc, PSD să preia Ministerul de Externe contra cedării unui minister important către ALDE. Resetarea va fi în mod clar în interiorul coaliției, care va fi formată de-acum din partidele cel mai greu lovite de votul din mai de la europarlamentare și de la referendum. Până acum câteva săptămâni coaliție cu doi mari jucători dornici să candideze la prezidențiale, PSD și ALDE nici candidat nu mai au acum. Călin Popescu Tăriceanu tocmai a anunțat că în acest moment subiectul nu mai e de actualitate.

După euforie…

         Este, în schimb, de mare actualitate ce se petrece de cealaltă parte a baricadei. După euforia primelor rezultate, liberalii încep să se uite mai bine în propria ogradă. La rece, lucrurile se văd și altfel. Sunt filiale cu probleme care trenează de multă vreme, iar consecințele s-au văzut la alegeri. La București, de exemplu, rezultatele au fost dezastruoase. Și cum PNL nu a acceptat condițiile lui Rareș Bogdan pentru a-i da pe mână Capitala, Ludovic Orban urmează să încerce „să repereze” onoarea liberalilor în București.

Moțiune și guvernare

Resetarea țării din perspectiva PNL trebuie, deoarece votul obligă, să treacă printr-o moțiune de cenzură. Vorba lui Ludovic Orban: „Rău ar fi pentru noi să nu depunem moțiune de cenzură”. Liberalii nu au încotro și trebuie să arate în parlament că se luptă cu PSD-ul și că voturile primite sunt tot atâtea obligații de a dărâma guvernul. Numai că pe flancul anti-PSD e și revelația alegerilor din mai, USR-PLUS. Și dincolo de amabilități și de lupta împotriva dușmanului comun de la PSD, cele două partide sunt două entități cu personalitate proprie și, de altfel, destul de diferită. Există o concurență prost disimulată în anumite momente între cele două partide. Nu, n-a fost o stângăcie că la anunțarea exit-poll-urilor în seara alegerilor Dacian Cioloș și Ludovic Orban s-au încăierat, practic, care să iasă mai repede la declarații după președintele Iohannis. Iată-i și acum, unii declarându-se dornici să preia guvernarea printr-o moțiune de cenzură, ceilalți favorabili moțiunii, dar nu și intrării în vreun guvern. Și de aici până la ieșiri critice reciproce nu a mai fost decât un pas. Dacă în timpul campaniei electorale PNL și Alianța 2020 au băgat sub preș nemulțumirile și frustrările reciproce, acum preșul a fost ridicat. Liderul USR a anunțat deja că USR-PLUS va avea un candidat propriu la prezidențiale, în timp ce liberalii acuză alianța că tratează viitorul țării prin prisma unor interese meschine. Într-o țară în care mentalul colectiv nu uită prieteniile făcute țăndări pe partea dreaptă sau centru dreapta de la CDR și Alianța DA încoace, aceste împunsături nu miros a bine. Resetare?

Lecțiile lui Iohannis

         Și iată-l pe președintele Iohannis mai activ ca niciodată, împărțind vini și mulțumiri, reintrat parcă în haina de profesor pentru a preda și lecția cu planul înclinat, și pe cea de reflexie și refracție. Șeful statului e convins că asperitățile dintre PNL și Alianța 2020 vor dispărea pe parcurs și continuă războiul cu PSD. La atitudinea prudentă și aparent pacifistă a Vioricăi Dăncilă a răspuns cu un NU categoric propunerii ca Titus Corlățean să devină vicepremier în locul lui Viorel Ștefan. A șarjat chiar cu o solicitare ca Viorica Dăncilă să îi demită pe ministrul de interne, Carmen Dan, și pe cel de externe, Teodor Meleșcanu, pentru felul în care s-a desfășurat procesul de vot pe 26 mai. Niciun pas al puterii nu i-a scăpat președintelui. Ordonanța care schimbă modul de alegere a șefilor de consilii județene a fost taxată de Klaus Iohannis: „PSD nu a înțeles nimic din aceste alegeri pe care le-a pierdut într-un mod catastrofal și umblă iar la cutia cu ordonanțe de urgență, încercând să schimbe regula jocului chiar în timpul desfășurării jocului, ceea ce este inacceptabil”. Nici votul în favoarea lui Călin Popescu Tăriceanu nu a trecut neobservat: „Președintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că votul dat astăzi în Senat reprezintă un act de crasă sfidare a românilor care și-au exprimat opțiunea clară la referendumul din 26 mai”. Ca și în cazul liberalilor cu moțiunea de cenzură, președintele are, cel puțin până la alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului, o responsabilitate enormă. Este autorul și câștigătorul referendumului pe justiție și trebuie să se achite de misiunea implementării lui. Sau, cel puțin, a încercării de a-l aplica. Este și motivul pentru care a convocat, surprinzător de repede pentru ritmul cu care ne-a obișnuit, consultări cu partidele politice pe această temă. Dar poate și mai surprinzătoare sunt graba și hotărârea cu care PSD și ALDE s-au declarat favorabile punerii în practică a răspunsurilor la referendum. Abia aici putem vorbi, fie și la nivel pur teoretic, de resetare. Nu de alta, dar de la vorbe la fapte e drum lung.

         Că la scrutinele din 26 mai românii au mai făcut o mică revoluție e neîndoios. Numai că, să ne amintim, în 1990, Silviu Brucan vorbea de cel puțin 20 de ani necesari pentru a digera revoluția… Și pare că a fost chiar optimist. Drept e că, totuși, vremurile s-au mai schimbat și internetul, și alte cuceriri tehnologice comprimă timpul și viteza de reacție…

Roxana Zamfirescu
Roxana Zamfirescu este jurnalist senior la Televiziunea Română, unde coordonează secția Politic a Știrilor TVR. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, și-a început cariera la Radio Delta RFI, apoi a optat pentru televiziune. Este specializată pe știri politice, dar realizează și materiale din alte domenii, moderează emisiuni sau participă la ele în calitate de comentator. Este colaborator al canalului francez TV5 pentru România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele