Ceea ce era de așteptat s-a întâmplat. Parlamentul Ungariei i-a acordat puteri sporite premierului Viktor Orbán. El va putea să guverneze țara prin decrete. Legislativul, dominat de partidul Fidesz, a aprobat proiectul legislativ cu 137 de voturi pentru și 53 împotrivă. Sub amenințarea pandemiei, numeroase țări au adoptat legi excepționale și au restrâns temporar libertățile civice. Doar că parlamentarii unguri i-au acordat lui Viktor Orbán puterea personală pe termen nelimitat. Tehnic vorbind, el va putea să o mențină și după ce legislativul va ridica starea de urgență.

Date fiind antecedentele liderului ungar, există temerea ca Viktor Orbán să nu se mai întoarcă la situația, oricum chestionabilă, de dinainte de criză.

Timp de un deceniu, prim-ministrul iliberal Viktor Orbán a pus sub control instanțele de judecată, și-a subordonat Banca Națională și Curtea Constituțională, a pus sub control societatea civilă, și-a subordonat cea mai mare parte a presei prin intermediul unui conglomerat media controlat de oamenii săi și a reconfigurat legislația electorală în avantajul partidului său, Fidesz.

De la revenirea la putere a lui Orbán în 2010, Ungaria a scăzut cu 14 puncte în Indicele de percepție a corupției al Transparency International, ajungând pe locul 64. Între timp, cercul său de apropiați s-a îmbogățit prin accesul privilegiat la comenzi publice și la lucrări finanțate din fonduri europene. De exemplu, în 2017, OLAF, organismul antifraudă al Uniunii Europene, constata o fraudă de peste 500 de milioane de euro la proiectul de extindere a liniei 4 de metrou din Budapesta. Organismul european a dispus recuperarea sumei, dar justiția ungară, aflată sub controlul lui Orbán, a ajuns la concluzia că nimeni nu se face vinovat pentru această situație.

Dar premierul Ungariei nu este singurul care a exploatat criza în avantajul său politic. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu este acuzat de opoziția din țara sa că a dat o adevărată „lovitură de stat parlamentară” folosindu-se de pandemie. El a reușit astfel să-și suspende propriul proces în care este acuzat de corupție, asigurându-și în același timp un nou mandat la putere.

În Polonia, grupurile de opoziție sunt înfuriate de faptul că guvernul naționalist de dreapta își continuă planurile pentru alegerile prezidențiale din mai. În noaptea de vineri spre sâmbătă, majoritatea din jurul Partidului Lege și Justiție (PiS) a votat în Camera inferioară (Sejim) un amendament la legea electorală care prevede generalizarea votului prin corespondență. Însă diaspora nu va putea vota prin poștă. Ceea ce-i va conferi un mare avantaj președintelui în exercițiu, Andrej Duda.

Bulgaria pregătește și ea pentru puternicul premier Bojko Borissov o lege asemănătoare cu cea adoptată în Ungaria.

Reacțiile partenerilor europeni au venit destul de repede.

Cancelarul german Angela Merkel a transmis, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, că în timpul unei crize sunt necesare măsuri speciale, dar statul de drept trebuie respectat.

Și președintele Parlamentului European, David Sassoli, a reacționat la legislația promovată de Budapesta.

„Vrem să ieșim din criză cu democrațiile noastre intacte. Am solicitat Comisiei Europene, în calitate de gardian al tratatelor UE, să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă articolul 2 din tratatul nostru. (…) Nimeni nu trebuie să rămână deschise și presa trebuie să rămână liberă. Nimeni nu poate să folosească această pandemie pentru a ne submina libertățile”, a transmis Sassoli.

Problema este că, până acum, Ungariei prea puțin i-a păsat de avertismentele europene. Acestea au generat, dimpotrivă, reacții antieuropene și antiliberale și mai puternice – cum ar fi alungarea Universității Central Europene, fondată de miliardarul american de origine ungară George Soros. Sau campania agresivă de afișaj „anti-Soros”, în care a fost inserată și fotografia lui Jean Claude Juncker, la acea dată președinte al Comisiei Europene.

Budapesta a reușit să evite orice sancțiune europeană decurgând din Articolul 7 din Tratatul UE grație unei strânse alianțe cu Varșovia, la rându-i vizată pentru derapajele de la statul de drept.

Dar ce ar putea face instituțiile europene?

Reacțiile de ordin moral, din partea liderilor europeni, nu par să funcționeze. Aparatul de propagandă de la Budapesta și presa subordonată le vor răsturna și folosi mereu în avantajul lui Viktor Orbán. El se prezintă în țara sa drept ultimul apărător al valorilor creștine europene, de la care ceilalți lideri au abdicat.

În afară de avertismentele oficiale, instituțiile europene ar putea merge pe calea oficială, cu o nouă acțiune la Curtea Europeană de Justiție. O astfel de procedură ar dura cel puțin câteva luni și nu se știe dacă lui Orbán îi va păsa de asta.

O pârghie mai puternică ar putea fi tocmai cea folosită până acum de Viktor Orbán: chiar situația excepțională a epidemiei. Uniunea Europeană lucrează acum la un plan de sprijinire a refacerii post-criză pentru economiile blocului.

Statele membre și instituțiile de la Bruxelles ar avea tot dreptul să condiționeze accesul de revenirea statelor la sistemele democratice. Ar fi o condiție în primul rând morală. ■