Putin joacă dur, dar nu știm pentru cât timp

Autoritățile ruse par decise să reprime protestele opoziției, odată pentru totdeauna. Valul de nemulțumire pare însă tot mai amenințător. Are motive Vladimir Putin să se teamă cu adevărat?

106
6 minute de lectură

Peste 800 de persoane au fost arestate, sâmbătă, în timpul unei noi manifestații pentru alegeri libere la Moscova. Acestea se adaugă celor aproape 1.400 operate în weekendul trecut, în urma unor proteste cu aceeași motivație.

Ultimul protest s-a desfăşurat practic fără lideri, pentru că aproape toți au fost închiși încă din weekendul trecut. Ultima opozantă de anvergură încă în libertate, Liuba Sobol, o avocată în vârstă de 31 de ani, a fost arestată cu câteva minute înainte de manifestația din ultimul weekend.

În Rusia, astfel de proteste sunt considerate ilegale, din moment ce nu primesc niciodată aprobare din partea autorităților, iar simpla participare poate fi considerată infracțiune.

Protestele au fost declanșate de refuzul autorităților de a înregistra candidaturi ale opoziției la alegerile locale pentru Duma din Moscova, programate pentru 8 septembrie. Motivația oficială: anumite nereguli descoperite de autorități în listele de semnături.

Această încrâncenare a autorităților pare greu de înțeles, câtă vreme nimeni nu se așteaptă ca votul pentru Duma moscovită să fie cumva problematic pentru Kremlin. Oamenii puterii vor domina oricum viitoarea adunare municipală. Și, oricum, legislativul local are puteri reduse. De aceea și interesul pentru alegerea acestui corp cu 45 de locuri este la fel de redus: participarea la ultimele alegeri, în 2014, a fost de puțin peste 20%.

De ce se teme Kremlinul

Și atunci, de ce este atât de preocupat Kremlinul să nu permită accesul candidaților autentici ai opoziției? Poate, pentru a demonstra rușilor cine deține puterea cu adevărat și a obține astfel respectul combinat cu frică din partea cetățenilor, într-o bună și veche tradiție rusească.

Este însă la fel de posibil ca puterea să se teamă și de obținerea de către opoziție a unui punct de sprijin electoral.

Conform opoziției, Kremlinul se teme că, odată pătrunsă în adunarea moscovită, Opoziția ar putea denunța numeroase circuite de corupție și de deturnare de fonduri, într-un oraș cu un buget anual de 38 de miliarde de dolari.

Din acest punct de vedere, situația seamănă cu cea din capitala economică și financiară a Turciei, Istanbul, unde Erdogan a ținut cu dinții de postul de primar, câștigat de reprezentantul opoziției. Vladimir Putin pare că a învățat din experiența nefericită a omologului său turc, astfel încât caută să bareze calea opoziției încă dinainte de vot.

Iar Kremlinul se teme că dacă nu va reacționa cu mână de fier, atunci mișcările de protest se vor răspândi.

Oricum, Kremlinul a trebuit să facă față în ultimii ani unui întreg șir de manifestații de nemulțumire, din cauza scăderii nivelului de trai, a poluării sau a îngrădirii libertăților. Veniturile reale s-au diminuat pentru al cincilea an consecutiv, pe măsură ce economia scade sub presiunea sancțiunilor economice occidentale și a prețurilor globale mai scăzute pentru petrol, principalul produs de export.

Puse sub presiune, autoritățile s-au văzut, nu o dată, obligate să dea înapoi. La sfârșitul lunii mai, autoritățile au abandonat planurile de construcție a unei catedrale ortodoxe pe locul unui popular parc din orașul Ekaterinburg, de 1,5 milioane de locuitori. Într-un mod cu totul neașteptat, planurile autorităților au fost întâmpinate cu manifestații masive, care s-au transformat într-un într-un fel de Maidan, în care oamenii au trecut de la tema strictă a catedralei la ridicarea unor probleme generale, legate de scăderea nivelului de trai, corupție și libertăți civile.

De asemenea, autoritățile au decis oprirea urmăririi penale împotriva jurnalistului Ivan Golunov, pentru un imaginar trafic de droguri.

Încrederea în Putin a scăzut la 31% la începutul acestui an, la mai puțin de jumătate față de nivelurile înregistrate imediat după anexarea Crimeei. Iar un maidan rusesc este exact lucrul de care Vladimir Putin se teme cel mai mult.

Riscurile unei represiuni de masă

În propaganda sa internă, Kremlinul a susținut o teorie a conspirației legată de Maidanul din 2014 de la Kiev, fenomen despre care a spus că fost orchestrat din străinătate. Aceasta a justificat nu doar intervenția rusească, mai mult sau mai puțin asumată oficial, asupra Ucrainei, ci și reprimarea protestelor interne.

Problema este că și societatea se schimbă. Generațiile care poartă memoria terorii Uniunii Sovietice se reduc și fac loc tot mai mult noilor generații, aflate sub influența rețelelor sociale și a călătoriilor în străinătate. Mentalitățile se schimbă.

Iar Kremlinul pare hotărât să răspundă prin forță acestei schimbări de la nivelul societății. Va reuși? Pe termen scurt, probabil, fiindcă experiența arată că represiunea nu funcționează pe termen mediu.

Apoi, o întărire a represiunii va avea efecte asupra poziției Rusiei în plan internațional. Moscova a insistat să fie reintegrată în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, cu sprijinul Parisului și al Berlinului, care au văzut în asta un prim semn că guvernul rus ar putea reveni la un comportament european. La 19 august, președintele francez Emanuel Macron îl va primi pe Vladimir Putin la reședința sa de vară din Fort de Brégançon. În mod sigur, tema protestelor va fi ridicată și, după cum a demonstrat-o deja în mai multe rânduri, liderul francez nu se va da în lături de la a vorbi chiar în fața jurnaliștilor despre asta, de față cu oaspetele său. Nu va fi un moment prea plăcut pentru Vladimir Putin. O represiune în masă va fi un nou obstacol în calea Rusiei de a reveni în familia europeană extinsă și, eventual, de a scăpa de sancțiuni.

Apoi, întărirea represiunii poate avea consecințe în politica internă. Vladimir Putin a câștigat fără probleme alegerile din 2018, însă deja privirile se îndreaptă către orizontul 2024, când omul forte de la Kremlin n-ar mai putea, teoretic, să mai candideze pentru un nou mandat. Ce se va întâmpla?

Unii analiști au indicat că Vladimir Putin ar avea în vedere să schimbe Constituția, pentru putea rămâne la putere, într-un fel sau altul, și după 2024. Ar fi un pariu riscant.

Noile generații au arătat că nu se mai tem și își asumă riscurile ieșirii în stradă. Protestele de acum ar putea fi o glumă față de ce s-ar putea întâmpla în cazul în care Kremlinul ar încerca o manevră constituțională.

Ar fi greu de imaginat că fie și o aventură militară sau întărirea propagandei despre inamicul extern ar putea potoli nemulțumirile.

Chiar elitele ruse de pe „verticala puterii” se pot vedea în fața unei perspective de tranziție haotică după 2024 cu pericolul pierderii propriilor privilegii.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele