Rădăcinile europene ale atentatului din Noua Zeelandă

284
CHRISTCHURCH, NEW ZEALAND - MARCH 18: A New Zealand flag is placed next to flowers and tributes near Al Noor mosque on March 18, 2019 in Christchurch, New Zealand. 50 people were killed, and dozens are still injured in hospital after a gunman opened fire on two Christchurch mosques on Friday, 15 March. The accused attacker, 28-year-old Australian, Brenton Tarrant, has been charged with murder and remanded in custody until April 5. The attack is the worst mass shooting in New Zealand's history. (Photo by Carl Court/Getty Images)

Când canalele media relatau vineri-dimineață despre atentatul de la Christchurch, în care supremacistul alb Brenton Tarrant a ucis 49 de musulmani în timpul rugăciunii, totul părea încă o știre venită dintr-o zonă îndepărtată. Dar la foarte puțin timp, realitățile tragice de la antipozi s-au dovedit a fi cu mult mai apropiate de Europa decât se putea crede în primele momente.

În documentul de 73 de pagini pe care l-a postat pe rețelele sociale, autorul masacrului a declarat că o călătorie în Franța l-a ajutat să-și filtreze ideile. În plus, el a efectuat mai multe voiaje în Europa de Sud-Est, care iarăși par să-l fi inspirat, câtă vreme pe arma masacrului erau încrustate nume de personaje istorice din regiune, printre care domnitorii români Ștefan cel Mare și Șerban Cantacuzino.

Din Franța, atentatorul s-a alimentat cu teoria „Marii înlocuiri” . Aceasta este extrasă dintr-o teză publicată în 2011 de către filosoful Renaud Camus, intelectual francez cu vederi de dreapta, potrivit căruia este posibil ca, într-o singură generație, un popor să fie înlocuit în propriul spațiu istoric de unul sau de mai multe alte popoare.

Iar dacă „baza teoretică” venea din Franța, atunci Balcanii au putut să fie terenul pe care teoria chiar se putea verifica.

„Lecțiile Balcanilor” pentru Tarrant

Atacatorul de la Christchurch a vizitat Europa de mai multe ori în ultimii ani, frecventând în special regiunile estice – Bulgaria, România, Ungaria și Croația – și, desigur, Balcanii, regiunea în care locuiesc musulmani și creștini, adesea nu în cea mai mare armonie. Iar prezența musulmană în Kosovo, Bosnia, Macedonia, Albania sau Bulgaria putea să fie pentru adeptul supremației albe dovada existenței pe teren a „marii înlocuiri”, o ilustrare vie a existenței, cândva, a unei alte invazii, nu numai militare, ci și religioase, etnice și culturale.

Nu au fost sârbii din Kosovo înlocuiți de albanezii musulmani, de-a lungul secolelor XV-XVII? În accepțiunea sârbă, Kosovo este tocmai inima acestui popor, ceea ce face ca diferendul să capete puternice aspecte emoționale.

Pentru o minte exaltată venită tocmai din Australia, acestea puteau părea dovezi incontestabile ale valabilității „teoriei înlocuirii”, într-un spațiu cu frontiere lingvistice și politice greu de trasat și care a fost martorul mai multor schimbări de populație de-a lungul istoriei. Turcii i-au înlocuit pe greci pe coasta anatoliană a Mării Egee, grecii, pe turci în nordul Greciei de azi, aromânii din strălucitorul Moscopole au fost alungați în cele patru zări de către turci, evreii din Salonic aproape că au dispărut, românii i-au înlocuit pe turci și pe tătari în Dobrogea, după 1878, și așa mai departe.

Într-o zonă atât de frământată precum cea a Balcanilor, astfel de fenomene au putut apărea pe spații restrânse, însă nimeni nu a văzut vreodată o înlocuire de populație la scara unui întreg continent.

Mourners place flowers as they pay their respects at a makeshift memorial near the Masjid Al Noor mosque in Christchurch, New Zealand, Saturday, March 16, 2019. New Zealand’s stricken residents reached out to Muslims in their neighborhoods and around the country on Saturday, in a fierce determination to show kindness to a community in pain as a 28-year-old white supremacist stood silently before a judge, accused in mass shootings at two mosques that left dozens of people dead.(AP Photo/Vincent Yu)

Asta pare însă a conta mai puțin, mai ales dacă lucrurile sunt văzute prin prisma extremismului naționalist balcanic. Aici, statele naționale s-au format târziu și cu multe dificultăți și sacrificii, războaiele au fost numeroase tocmai din cauza amestecului etnic și religios care făcea (și face) extrem de dificilă trasarea unor frontiere recunoscute de toată lumea.

Iar ideea națională a fost și rămâne în Balcani strâns legată de religie. Într-un spațiu unde spiritul civic și comunitar este de departe mai puțin dezvoltat decât în Occident, lupta pentru emancipare națională a mers alături de cea pentru păstrarea și afirmarea credinței. Asta deosebește în bună măsură naționalismul balcanic de populismul și euroscepticismul occidentale, cel din urmă având un caracter laic pronunțat, care se pretinde în primul rând apărătorul beneficiilor economice și sociale pentru cei de pe loc, în fața unor presupuși invadatori.

Ce a mai putut găsi Brenton Tarrant în contactele sale foarte probabile cu ultranaționaliștii balcanici? Un anumit ethos al sacrificiului, venit din tradiția balcanică a legii răzbunării prin sânge, a cultului pentru familie și clan.

În plus, probabil, o puternică încredere în sine a acestor grupări, dată de puternicele lor legături cu lumea interlopă, crima organizată, structurile politice.

Și totul, într-un climat general european – și nu numai – caracterizat de înrăutățirea gravă a limbajului politicienilor de extremă de la Donald Trump la Matteo Salvini sau Viktor Orban. În definitiv, ultimul a făcut din „teoria înlocuirii” baza campaniei sale politice.

Investigații în toată Europa

Autorităţile europene fac acum investigaţii pentru a afla dacă Tarrant avea legături cu mişcările de extremă dreapta de pe continent.

Turcia, Bulgaria şi Grecia au anunțat că au început investigaţii privind călătoriile atacatorului australian în Europa, înainte ca el să se mute în Noua Zeelandă.

Autoritățile din Bulgaria știu că atacatorul s-a aflat în această țară între 9 şi 15 noiembrie 2018, pentru a vizita „locurile istorice şi a studia istoria ţării”.

Pe 15 noiembrie, el a zburat la Bucureşti, iar acolo a închiriat o maşină pentru a călători în Ungaria. În România, el a rămas o săptămână și, printre altele, a participat la festivitățile Centenarului României de la Alba Iulia.

Oficialii greci au informat că Tarrant a vizitat Grecia pentru scurt timp în 2016 şi a stat câteva zile pe insulele Creta şi Santorini.

De asemenea, Tarrant a călătorit în Turcia de două ori în 2016, stând acolo 46 de zile, conform televiziunii de stat TRT World.

Australianul a călătorit, de asemenea, în Serbia, Croaţia, Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina, între 28 şi 30 decembrie 2016.

Nu se știe în acest moment cu cine s-a întâlnit în călătoriile sale. Ministrul de interne bulgar, Mladen Marinov, aflat în vizită în Statele Unite (unde, între altele, a fost la granița cu Mexicul pentru a se informa asupra zidului lui Donald Trump), a declarat că instituția sa nu are informații că australianul s-ar fi întâlnit cu cetățeni bulgari.

Autorităţile române au activat un software special de recunoaştere facială, pentru a reface traseul exact al lui Brenton Tarrant. Noua Zeelandă a cerut sprijinul României în această anchetă.

Mișcarea identitară și „Marea înlocuire”

Brenton Tarrant nu se afla în atenția serviciilor secrete din Australia sau Noua Zeelandă, dar experţii cred că el a fost probabil influenţat de mişcarea „identitară” de extremă dreapta. Formată în Franţa în 2016, aceasta își bazează abordarea tocmai pe teoria legată de „Marea înlocuire”.

Iar această idee a fost teoretizată de filosoful Renaud Camus.

Fost militant socialist, convertit la dreapta extremă, Camus vorbește despre un plan secret constând în înlocuirea francezilor din Hexagon prin colonizarea masivă cu imigranți musulmani din Orientul Mijlociu și Nordul Africii. Conform acestei teorii a conspirației, mari centre de putere precum Comisia Europeană sau miliardarul George Soros urmăresc să înlocuiască populațiile autohtone din Europa, prin politicile de relocare a migranților.

Criticată vehement în mediile politice și intelectuale franceze, teoria a fost repede îmbrățișată de grupările de extremă dreapta, mai ales după valul migrator din vara și toamna anului 2015.

În Ungaria, FIDESZ, partidul premierului Viktor Orban, a pornit în acest an o campanie puternică de afișaj public în care îi acuza direct pe președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și pe miliardarul George Soros că urmăresc colonizarea Europei cu populații musulmane.

La cererea popularilor europeni, familie din care FIDESZ face parte, afișele au fost retrase, în cele din urmă.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele