Radiografia statistică a culturii: interesul publicului crește, politicienii ignoră semnalul

10 minute de lectură

Șocant, fostul ministru al culturii, George Ivașcu, declara în urmă cu un an: „Eu am crezut că intru într-o instituție… Ministerul Culturii este o instituție de cultură. Nu! Ministerul Culturii este, poate, cea mai aculturală instituție pe care am întâlnit-o, pentru că eu speram să găsesc măcar o orizontală. Asta înseamnă că, dacă intrați în Ministerul Culturii, nu e nici măcar un tablou pe pereți. Dacă intri în Ministerul Culturii, descoperi că organigrama nu are direcțiile de linie. Există ministrul culturii izolat undeva, acolo, după care urmează acele direcții-suport – economică, de exemplu –, dar nu există Direcția muzeu-patrimoniu, Direcția artele spectacolului, care să coordoneze o strategie și în subordinea lor să existe teatrele naționale, operele ş.a.m.d.”.

Din păcate, politicienii din alianța de guvernare au bifat pur și simplu domeniul, probabil din inerție. Deși întinsă pe mai bine de zece pagini, strategia de guvernare a PSD în domeniul culturii poate fi caracterizată drept un amalgam de vorbe goale, în lipsa unor obiective specifice clare și a unor finanțări adecvate realizării respectivelor scopuri.

Lipsa unor direcții în cadrul ministerului pare a fi, pe de altă parte, „șansa domeniului”, în condițiile în care, spre exemplu, domeniile muzee (fără direcție de coordonare în cadrul ministerului) și spectacole par a merge mult mai bine fără această „coordonare” de la centru.

Astfel, rețeaua muzeelor și colecțiilor publice a cuprins în anul 2018 un număr de 457 de unități de bază (față de 434 de unități de bază în 2014) și a fost formată din: 403 muzee (397 în 2014), 7 monumente (5 în 2014), 22 grădini botanice, zoologice, acvarii (19 în 2014) și 25 de rezervații naturale (13 rezervații naturale în 2014).

Redeschiderea pentru publicul larg a unor unități muzeale închise temporar a condus, în anul 2018, față de anul 2017, la creșterea cu 4 unități a numărului de muzee de artă, cu 3 unități a numărului de muzee de arheologie și istorie, cu o unitate a numărului de muzee generale și cu o unitate a numărului de monumente.

Pe de altă parte, în anul 2018, arată datele INS, au fost scoase din circuitul cultural prin închiderea temporară două muzee de știință și tehnică, un muzeu de etnografie și antropologie și s-a închis definitiv o grădină botanică (care urmează să funcționeze numai în scop didactic și de cercetare), iar o altă grădină botanică a fost declarată parc urban.

De asemenea, un număr de 25 de rezervații naturale (dublu față de anul 2017) au participat la cercetarea din domeniul culturii în anul 2018, declarând că au fost deschise publicului și au avut vizitatori.

Vin spectatorii, guvernul vrea reduceri în teatre

Conform INS, reţeaua instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte a cuprins, în anul 2018, un număr de 248 de unităţi, din care 178 unităţi de bază şi 70 de secţii. La nivelul unităţilor de bază, instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte au fost reprezentate de 85 de teatre (65 de teatre dramatice, 16 teatre de păpuși și marionete și 4 teatre muzicale, de estradă şi de operetă), 17 filarmonici și orchestre simfonice1, 9 opere, 5 orchestre populare, 2 coruri, 3 circuri, 26 de centre culturale și 31 de alte tipuri de instituții culturale: ansambluri artistice, fanfare, trupe de dans şi de divertisment, care au funcționat independent sau în cadrul centrelor culturale, centrelor județene pentru conservarea și promovarea culturii, caselor municipale de cultură, caselor orășenești de cultură.

În 2014, reţeaua instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte a cuprins un număr de 242 de unităţi, din care 167 de unităţi de bază şi 75 de secţii şi filiale. La nivelul unităţilor de bază, instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte au fost reprezentate de 61 de teatre dramatice, 28 de centre culturale, 22 de ansambluri artistice, trupe de dans şi de divertisment, 20 de filarmonici şi orchestre simfonice, 15 teatre de animaţie, 9 opere, 5 coruri, 4 orchestre populare, două teatre muzicale, de estradă şi de operetă şi un circ. Deci nu putem vorbi de evoluții spectaculoase în domeniu, în intervalul analizat.

Domeniul se poate însă lăuda cu evoluțiile înregistrate în privința numărului de spectatori, dar și al numărului de spectacole și reprezentații.

În anul 2018, cei mai mulţi spectatori s-au înregistrat la teatre, reprezentațiile acestora fiind vizionate de 3.566.000 de persoane (45,0%), în creștere cu 32,3%, respectiv cu 870.000 mii de spectatori faţă de anul precedent şi la spectacolele susţinute de ansamblurile artistice, trupele de dans şi de divertisment, unde s-au înregistrat 2.212.000 de spectatori (27,9%), în creștere cu 7,0%, respectiv cu 145.000 de spectatori faţă de anul 2017. În anul 2014, cei mai mulţi spectatori s-au înregistrat tot la teatre, unde au mers 2.157.000 de persoane, în scădere cu 4,7%, respectiv cu 107.000 de spectatori faţă de anul 2013, şi la spectacolele susţinute de ansamblurile artistice, trupele de dans şi de divertisment, unde s-au înregistrat 2.123.000 de spectatori (34,0%), în scădere cu 5,8%, respectiv cu 130.000 de spectatori faţă de anul 2013.

În anul 2018, la instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte s-au înregistrat, în medie, 406 spectatori la 1.000 de locuitori, față de 313 spectatori în 2013, la 1.000 de locuitori.

În 2018, au fost înregistrate 26.214 spectacole și reprezentații, față de 20.786 în 2014.

La Teleorman, amatorii de teatru lipsesc

În profil teritorial, cele mai multe instituții şi companii de spectacole şi concerte au funcţionat în regiunea Centru (38 de unităţi de bază şi 15 secţii), urmată de regiunea București-Ilfov (38 de unităţi de bază şi 10 secţii), iar cele mai puţine, în regiunile Sud-Muntenia (11 unităţi de bază şi 13 secţii) şi Vest (15 unităţi de bază şi două secţii). În ceea ce priveşte numărul reprezentaţiilor susţinute în anul 2018, cele mai multe reprezentaţii au fost susţinute în regiunile Bucureşti-Ilfov (7.087 de reprezentaţii) şi Centru (5.617 reprezentaţii), iar cele mai puţine reprezentaţii au fost susţinute în regiunea Sud-Muntenia (1.360 de reprezentaţii). Din punctul de vedere al numărului de spectatori care au participat la spectacolele instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte susţinute atât în sălile de spectacole, cât și în aer liber, cei mai mulţi spectatori au fost înregistraţi în regiunile Centru (1.895.000 de spectatori) şi Bucureşti-Ilfov (1.751.000 de spectatori), iar cei mai puţini spectatori au fost înregistraţi în regiunile Vest (445.000 spectatori) şi Sud-Muntenia (404.000 de spectatori).

Muzee fără drumuri de acces

În profil teritorial, de asemenea, nu există o strategie coerentă (stabilită în cooperare și cu alte ministere) pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural românesc. După mărimea și importanța patrimoniului, în regiunea Bucureşti-Ilfov se regăsesc 33,3% dintre muzeele, secțiile și filialele muzeelor de importanță națională (35 de unități din cele 105 existente la nivel național), unde au fost expuse 85,3% din bunurile naturale și culturale ale muzeelor de importanță națională. Gradul de concentrare a muzeelor s-a mai diminuat comparativ cu 2014, când în Municipiul București se regăseau aproape jumătate din muzeele, secțiile și filialele muzeelor de importanță națională (33 de muzee din cele 79 existente la nivel național, reprezentând 41,8%). De asemenea, Bucureștiul a pierdut în perioada analizată poziția de lider în clasamentul realizat după numărul de vizitatori. Cei mai mulți vizitatori s-au înregistrat în 2018 în județul Brașov (2.530.000), în Municipiul București (2.318.000) și în județul Sibiu (1.361.000), iar cei mai puțini, în județele Giurgiu (12.100) și Teleorman (7.200). În 2014, cei mai mulți vizitatori se înregistrau în Municipiul București (1.462.400), județul Brașov (1.400.700) și în județul Sibiu (882.100)‚ iar cei mai puțini, în județele Giurgiu (3.300), Teleorman (5.500 mii) și Olt (14.500).

Cu toate că județul Brașov a devenit în prezent principalul pol de atragere a vizitatorilor de muzee, acesta nu a fost dotat și cu căi de acces pe măsură. Drumul pe care se ajunge la Castelul Bran – DN73 Brașov-Pitești – (muzeul cu cei mai mulți vizitatori din România) este unul ce seamănă cu cele din teatrele de război (reabilitarea sa trenează de ani buni).

Nu există un aeroport la Brașov și nici vreo autostradă nu parcurge municipiul sau județul care este campion la atragerea de vizitatori.

17 milioane de persoane au vizitat muzeele și galeriile

Numărul bunurilor culturale și naturale, la sfârșitul anului 2018, a fost de 34.311.000, dintre acestea 33.049.000 fiind bunuri culturale şi piese de muzeu, 1.234.000 reprezintă bunuri naturale (plante, animale, faună acvatică etc.) din grădinile botanice, zoologice, acvarii şi 28.000 au fost bunuri naturale (plante și animale) din rezervații naturale.

În anul 2018, față de anul 2017, s-a înregistrat o creștere de 16.146.000 de bunuri culturale și naturale, evoluția impresionantă a „exponatelor” fiind însă legată de un singur eveniment major: reintroducerea în circuitul muzeal a colecției filatelice expuse la Muzeul Național de Istorie a României (Muzeul Național Filatelic fiind desființat în 2014).

O creștere impresionantă poate fi observată și în cazul numărului de vizitatori. Astfel, numărul persoanelor care au vizitat muzee și colecții publice, înregistrat în anul 2018, a fost de 17.610.000 de persoane, în creștere cu 10,5% (+1.669.000 de persoane) față de anul precedent.

În 2014, numărul vizitatorilor la muzee și colecții publice a fost de 10.824.000 de persoane, în scădere cu 1,0% (-104.000 de persoane) față de 2013.

În 2014, în profil teritorial, cele mai multe instituţii şi companii de spectacole sau concerte se regăsesc în Municipiul Bucureşti (33 de unităţi de bază şi 13 secţii şi filiale), unde s-au desfăşurat şi cele mai multe spectacole (3.128 de titluri de piese, spectacole, concerte sau evenimente în repertoriu, cu 5.320 de reprezentaţii) şi unde s-au înregistrat şi cei mai mulţi spectatori (1.138.000 spectatori, respectiv 18,2% din totalul spectatorilor la nivelul ţării). Municipiul Bucureşti a fost urmat de judeţele Braşov (16 unităţi de bază şi 12 secţii şi filiale), Cluj (8 unităţi de bază şi o secţie) şi Bistriţa-Năsăud (4 unităţi de bază şi 11 filiale), în privinţa mărimii reţelei instituţilor şi companiilor de spectacole şi concerte, şi de judeţele Braşov şi Vâlcea, la numărul reprezentaţiilor (1.176, respectiv 1.010 reprezentaţii). Cele mai puţine reprezentaţii (sub 50 de reprezentaţii) s-au susţinut în judeţele Ialomiţa şi Suceava, iar cei mai puţini spectatori (sub 12.000 de spectatori) s-au înregistrat în judeţele Neamţ şi Teleorman.

Gabriel Nițulescu
Gabriel Nițulescu este jurnalist, comentator, analist economic și autor de cărți economice, cu articole publicate în presa economică românească. A fost jurnalist la Curentul, Ziarul Financiar, Capital, Banii Noștri, Ghidul de Bani și Financial Director Romania. A fost editor coordonator al săptămânalului Banii Noștri și redactor-șef al revistei lunare Financial Director România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele