România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene din ianuarie 2018. Este România pregătită pentru această provocare? Cum o va soluționa? Cum rămâne cu discursul dublu al autorităților de la București față de UE, dar care vor exercita, în numele României, președinția rotativă? Dar cu recomandările din ultimul raport MCV referitoare la funcționarea Justiției și statului de drept în România? Raluca Prună, fost ministru al Justuției a vorbit, într-un interviu acordat Reporter Global, despre aceste provocări și despre situația inedită în care se va afla România.

Există două viziuni complet diferite asupra modului în care România trebuie să se pregătească de preluarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, este de părere fostul ministru tehnocrat al Justiției Raluca Prină. E vorba de cea ”a lui Siegfried Mureșan, care este a unui european care știe cum stau lucrurile aici și, pe de altă parte, cea a unui reprezentant al guvernului. Dezastruos va fi doar faptul că România nu va fi în stare să-și promoveze propriile teme”, spune Raluca Prună. 

”Am să dau exemplul unui stat membru, Bulgaria. Care este vecinul nostru și este vecin și de Mecanism de Cooperare și Verificare și care a deținut anul trecut președinția Consiliului UE. Faptul că anul trecut Bulgaria a reușit să obțină un acord politic pentru intrarea în zona euro este un mare succes pe care un stat membru îl are în cursul exercitării acestei președinții. Eu n-am văzut din spațiul public nimic despre ceea ce România, ca stat membru, dorește să promoveze pe agenda europeană cu privire la sine însăși. Nu există o asemenea viziune. Deci asta ar fi trebuit să facă România. Desigur că acest lucru nu e cu putință de făcut atâta timp cât clasa politică de la noi, coaliția majoritară – care va avea în mână frâiele acestei președinții – este incapabilă să gestioneze o agendă internă, fiind mai preocupată de a promova anumite lucruri pe agenda internă care nu au absolut nimic de-a face cu agenda europeană ba, dimpotrivă, merg împotriva ei. Și anume destructurarea statului de drept ca să, ca să fiu foarte precisă”, spune fostul ministru.

”Și, acestea sunt teme cu care, pe parcursul președinției ne vom confrunta. Avem niște provocări: plecarea Marii Britanii din UE, democrația și statul de drept care sunt supuse unor presiuni foarte mari, nu doar în România, țara care va exercita mandatul, dar și în alte state membre, migrația și problemele de integrare ale celor care aleg să vină în Uniune. Deci, toate acestea sunt lucruri față de care eu nu am văzut o poziție la București”, a semnalat sursa citată.

”În mod ideal, România ar fi trebuit să intre în acest mandat fără MCV sau măcar cu o promisiune fermă, pe baza unor rezultate, că acest mecanism va fi ridicat. După aceea, cred că aderarea la zona euro este o temă pe care România ar fi trebuit să și-o propună, ca fiind una foarte importantă. Și chestiuni de politici: o agendă digitală”, mai spune fostul ministru.

”Noi trebuie să ne stabilim un brand de țară și trebuie să spunem cum am vrea noi să fie România. Și e o ocazie în cursul exercitării președinției de a promova o asemenea agendă. Am văzut, sper să nu mă înșel, că una dintre prioritățile României este această agendă digitală dar n-am văzut cum anume se integrează ea într-o agendă internă. Și, aici, îmi îngădui să fac o mică paranteză. Noi avem o mică chestiune foarte gravă a forței de muncă în România, o criză chiar. Noi suntem țara din care pleacă cei mai mulți cetățeni, care aleg să plece  în altă parte. Și atunci ai o criză de forță de muncă internă și asta ar fi putut fi compensată cu o viziune pe agenda digitală, inteligență artificială: cum facem să trecem peste această situație de criză, determinată de faptul că foarte multă lume pleacă. Însă, n-am văzut. Am văzut tema anunțată dar n-am văzut cum anume încercăm noi să reglăm o chestiune care există. Este o realitate”, a mai spus Raluca Prună. 

Care sunt provocările pe care le are de soluționat România, prin raportare la recomandările din MCV și la reacția autorităților față de acestea? 

Fostul ministru este de părere că reacția autorităților față de recomandările făcute în ultimul raport MCV ”este greu de înțeles pentru cineva care nu este din România și chiar și pentru noi, ca români. Pe de o parte, te pregătești să exerciți președinția Consiliului Uniunii Europene, pe de altă parte, în ultimele două luni am văzut din partea celor cu putere de decizie în România atacuri nemaiîntâlnite la proiectul european. Și un mod din acesta de a considera ca pe o temă mică ultimul raport privind Mecanismul de Cooperare și Verificare. Păi, când intri într-o președinție și ești acolo, cum să spun, ești partenerul celor care vor discuta cu Uniunea Europeană și tu însuți, la tine în țară, încalci valori fundamentale din Tratatul privind Uniunea Europeană, din articolul 2 ca să fiu mai exactă, și încalci statul de drept. Este foarte greu să fii convingător când te așezi la masa negocierilor.”

Raluca Prună crede că ”și pentru europeni va fi o situație destul de jenantă că trebuie să exercite o președinție cu cineva care are un discurs la Bruxelles, pentru că nu-mi imaginez că la Bruxelles reprezentanții României vor veni și vor spune: ”nu ne interesează ce spune Comisia, să nu ne dea lecții Uniunea Europeană, știm noi mai bine ce avem de făcut”, iar, pe de altă parte avem exact acest discurs la București.”

Prună le dă și un sfat celor din coaliția PSD-ALDE, ”că despre ei vorbim, pentru că ei vor exercita această președinție: nu mai suntem în 1989 când puteai să spui prin singura televiziune varianta ta asupra lucrurilor. Suntem într-o lume în care informația circulă foarte mult și în care oamenii știu și văd exact că una spui la București și alta spui la Bruxelles. Și asta creează o stare de neîncredere cu privire la România și este o situație jenantă de toate părțile.”

Fostul ministru al Justiției este de părere că ”și România și Uniunea își doresc ca această președinție să treacă cât de repede se poate și, dacă se poate, cu cât mai puține daune. ”Beat around the bush”. Asta este situația.  Se încearcă limitarea la maximum a daunelor, în loc să se încerce, și de o parte și de alta, să se fructifice niște câștiguri și pentru agenda europeană și pentru agenda statului membru care nu poate fi una diferită de a Uniunii Europene.”