Peste două milioane de salariați vor primi, de anul viitor, 100 de lei în plus la salariu. Astfel, salariul minim net va ajunge la 1.263 de lei începând de luna viitoare, iar salariul minim brut va fi de 2.080 de lei. Președintele Confederației Naționale Sindicale (CNS) Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat, pentru Reporter Global, că este o măsură insuficientă și că trebuie acompaniată de alte reglementări, pentru a fi eficientă.

de Lidia Truică, Adelina Miron

Decizia Guvernului de a majora salariul minim pe economie nu mulțumește pe toată lumea. Președintele Cartel Alfa susține că această măsură, ca și altele luate de guvern, nu este de natură să stimuleze munca și să oprească exodul de forță de muncă, în special calificată. Una dintre nemulțumirile sindicaliștilor este și aceea că au fost excluși din schema de negocieri într-o problemă atât de importantă. „Creșterea diferențiată a fost în programul guvernamental al celor trei guverne care s-au perindat din 2017. Neplăcut este că statul încearcă să se substituie dreptului de liberă negociere între partenerii sociali. În loc să modifice legea dialogului social, în sensul permiterii încheierii de contracte colective sectoriale sau a contractului colectiv unic, Guvernul se substituie actorilor sociali încercând să facă o ierarhizare salarială”, declară Bogdan Hossu. Liderul sindical consideră că această substituire creează probleme în piața muncii, și așa afectată grav de lipsa de muncitori. În esență, consideră el, decizia nu este una greșită, ci modul în care a fost luată. Așadar, trebuia schimbată legea și să fie lăsați partenerii sociali să acționeze. 

Este o creștere mică

Creșterea anunțată de guvern aduce salariul minim la un nivel oricum mult sub cel din UE și sub ceea ce ar fi necesar pentru coșul minim. „Salariul diferențiat pe economie, pentru că discutăm de funcțiile care prin cadrul legislativ pot fi ocupate numai de persoane cu studii superioare, este relativ mic, pentru că și funcțiile respective sunt puține. Adică, el nu va avea efect asupra unui, de exemplu, inginer sau contabil care are studii superioare, dar îndeplinește funcția de portar la o întreprindere. El va fi în continuare plătit ca portar, deci nu va fi o creștere legată de acest lucru. Problema este legată de salariul minim pe economie. Și, evident, creșterea este relativ mică, salariul minim din România rămâne în continuare destul de mic față de situația din Europa și de nevoile pentru un trai decent. Să nu uităm că 2.080 înseamnă de fapt un net de 1.260 de lei, ceea ce, dacă ne raportăm la studiul care a fost realizat de ICCV, împreună cu INS și cu SINDEX, pentru a determina coșul minim pentru un trai decent, o persoană ar avea nevoie de 2.550 de lei. Evident că diferența dintre necesar și minimul net este deosebit de mare. Ar trebui un plan agreat de toți partenerii tocmai ca să existe predictibilitate legată de ritmul de creștere și de posibilitatea de absorbție în etape a creșterii salariului minim. A fost mult timp utilizată ideea conservării sau înghețării salariilor, ca măsură de competitivitate, dar s-a constatat că această măsură n-a avut ca efect decât încurajarea și creșterea substanțială a migrării forțate pentru forța de muncă activă din România”, declară Bogdan Hossu. El reamintește că majoritatea celor care au plecat n-au fost pensionari, n-au fost tineri sub 17 ani, au fost exact persoanele care au și inițiativă și care și-au asumat riscurile unei asemenea decizii care implică totuși anumite probleme pentru persoana respectivă. „Ei bine, toate aceste lucruri ar trebui să facă parte din dialogul între partenerii sociali și este responsabilitatea guvernului, pentru că are pârghia respectivă, prin Consiliul Național Tripartit de Dialog Social, de a începe o dezbatere serioasă și de a găsi soluții la aceste probleme. O soluție este creșterea salariului minim, dar este insuficientă și trebuie acompaniată de alte măsuri”, subliniază liderul sindical.

Salariații, demotivați

O altă problemă legată de salariul diferențiat pentru studii superioare este lipsa de motivare a majorității personalului pentru calificare, deci , implicit pentru obținerea unui salariu mai bun. „Toate măsurile care au fost luate de guvern în ultimii doi ani și, dacă ne uităm, măsurile care sunt luate în continuare, și mă refer la legea pensiilor, nu duc decât la o demotivare a interesului salariatului pentru a-și crește performanța, pentru a-și îmbogăți cunoștințele, dar constatăm că, de fapt, nu există și de aici este și interesul majorității tinerilor, mai ales al celor care au calificări în diferite domenii, să nu rămână și să plece”, subliniază președintele Cartel Alfa. Confederația sindicală a cerut deja ministrului muncii o întâlnire pentru discutarea politicilor salariale. A cerut, de asemenea, parlamentarilor întâlnire pe legea pensiilor, pentru că este complet demotivantă. Deocamdată, nu s-a concretizat aproape nimic. „Sperăm ca prin modificări adecvate să se ajungă până la urmă la o înțelegere, având în vedere că aceste subiecte au un impact deosebit pe piața muncii. Deși președintele Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social este premierul, iar la ședințe participă toți miniștrii din cabinetul respectiv, toți președinții de confederații, reprezentanți ai angajatorilor, acesta nu este consultat. Scopul era tocmai ca această instituție să dezbată și să analizeze la nivel înalt măsurile și diferitele politici cu implicații majore. Constatăm că se trasează o multitudine de noi politici, dar în același timp nu se face nicio dezbatere în Consiliul Național Tripartit”, conchide Bogdan Hossu.