După săptămâni de proteste, președintele francez Emmanuel Macron a propus o serie de măsuri pentru a ușura situația salariaților cu venituri mici și a lansat ideea unui nou contract social, în paralel cu continuarea reformării economiei și societății.

Luni-seară, după patru weekenduri de proteste ale mișcării „Vestelor galbene”, dintre care ultimele două soldate cu ciocniri violente pe străzile Parisului, preşedintele Emmanuel Macron s-a adresat naţiunii. O ieșire mult-așteptată, mai ales că numeroase voci critice acuzau tocmai absența șefului statului din spațiul public și mediatic de la declanșarea crizei.

Macron a afirmat că intenționează să decreteze o „stare de urgenţă economică şi socială”, promițând că va iniţia o dezbatere națională pe această temă ce s-a dovedit extrem de sensibilă. Macron a spus că fiecare va fi plătit proporţional cu munca depusă şi a cerut marilor companii să îi ajute pe cei nevoiaşi. Inclusiv spinoasa temă a migrației a fost invocată, fără ca Macron să ofere prea multe detalii în această privință.

Preşedintele a promis măsuri în favoarea unor diverse categorii sociale şi le-a cerut angajatorilor să le dea prime salariaţilor la final de an. El a anunţat şi creşterea salariului minim pe economie cu 100 de euro, începând cu 2019.

Liderul francez a promis, de asemenea, că banii primiţi de angajaţi pentru orele în plus nu vor mai fi taxate. Macron a anunţat şi mărirea plafonului pentru care pensionarii trebuie să plătească taxe sociale, de la 1.200 la 2.000 de euro.

Preşedintele a cerut guvernului să ia măsuri pentru contracararea evaziunii fiscale, prin determinarea companiilor care lucrează în Franța să-și plătească impozitele în Franța – aici subînțelegându-se că sunt incluși și giganții internetului, un capitol oricum complicat la nivel european.

Macron a criticat actele de violenţă spunând că „nicio furie” nu justifică atacarea poliţiei sau vandalizarea magazinelor. Aceste violențe nu vor beneficia de niciun fel de indulgență, violența nu face decât să amenințe libertatea, a precizat Macron. Însă el a recunoscut nemulţumirile legitime ale protestatarilor.

„Îmi asum partea de vină pentru situaţie – este posibil să fi lăsat senzaţia că am alte griji şi priorităţi. Ştiu că unii dintre voi aţi fost răniţi de cuvintele mele…Vrem o Franţă în care oamenii să poată trăi cu demnitate din muncă”, a spus Macron.

Dar, deși și-a recunoscut partea sa de vină pentru amplificarea protestelor, el și-a menținut hotărârea de a reforma Franța.

„Intenţionez să continuăm ambiţia de a transforma ţara noastră, aşa cum poporul a optat acum 18 luni. Sunt necesare măsuri de reformare a statului, a sistemului de pensii, a indemnizaţiilor de şomaj. Pentru a reuşi, trebuie să ne unim eforturile şi să abordăm împreună toate problemele: reprezentarea politică, o lege electorală «mai corectă» (…). Vreau să se pună problema unui echilibru în sistemul fiscal, vreau măsuri pentru contracararea încălzirii climei, idei de organizare a statului (…). Vreau să abordăm problema imigraţiei. Trebuie să o înfruntăm”, a spus Emmanuel Macron.

El a promis că se va întâlni cu toţi primarii pentru a construi noul contract social.

UE va monitoriza măsurile fiscale

Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape impactul bugetar al măsurilor fiscale care vor fi introduse de guvernul francez, a declarat, luni, vicepreşedintele Executivului UE, Valdis Dombrovskis, transmite Reuters.

„Monitorizăm îndeaproape posibilele măsuri anunţate, dar nu putem comenta înainte de a fi prezentate corect şi detaliat”, a spus Dombrovskis în fața parlamentarilor europeni.

Semnalul vine și în contextul unor schimburi de replici dintre Bruxelles și Roma, cauzate de proiectul de buget anunțat de guvernul italian. Acesta prevede cheltuieli pentru ajutoare sociale şi pensii care, în interpretarea Comisiei Europene, nu permit reducerea datoriei publice uriaşe a ţării, aşa cum prevăd reglementările UE.

În aceste condiții, sunt de așteptat replici extrem de vocale din partea guvernului de la Roma, o coaliție dintre extrema dreaptă și cea stângă. Îndeosebi ministrul de interne, Matteo Salvini, liderul formațiunii La Liga de extremă dreapta și considerat adevăratul om forte al guvernului italian, a criticat în mai multe rânduri Bruxelles-ul că tratează țara sa în mod discriminatoriu și a declarat că nu are de gând să dea înapoi în ceea ce privește proiectul de buget.