Ramakrishnan: Politicile economice impredictibile au înnegrit ratingul României

Riscurile improvizațiilor

206
10 minute de lectură

Arvind Ramakrishnan are o profundă cunoaștere a economiei noastre, căreia îi analizează atent evoluția, fără idei preconcepute, calm și rezonabil. Economia României este vulnerabilă din cauza dezechilibrului fiscal și a impredictibilității politicilor sale economice, a observat el. Dar are avantajul unei datorii publice situate la un nivel inferior colegelor sale cu rating BBB, ultima din categoria recomandată investițiilor, a adăugat, într-un interviu acordat Reporter Global, Arvind Ramakrishnan, director pentru rating suveran al agenției de evaluare financiară Fitch.

Ramakrishnan nu vorbește despre probleme ale economiei, le numește, elegant, sensibilități. Sensibilitățile economiei românești sunt, evident, legate de dezechilibrele sale notorii, pe de o parte cel fiscal și pe de alta cel al contului curent, spune Arvind Ramakrishnan.

Respectarea pragului de 3% impus deficitului fiscal prin Tratatul de la Maastricht este un punct sensibil pe care îl monitorizează constant agenția de evaluare financiară Fitch. Dar ratingul, acest calificativ care cântărește cât de riscantă este o economie, depinde, în cazul României, și de predictibilitate.

Ratingul sensibil față de 3%

„Atingerea indicatorilor de referință și menținerea deficitului fiscal în limitele impuse de Tratatul de la Maastricht, de 3% din produsul intern brut (PIB), sunt sensibilitățile importante pe care le monitorizăm constant în România. În contextul actual, noi estimăm că proiecțiile guvernului privind creșterea economiei sunt oarecum optimiste. Asta înseamnă că este mai probabil ca veniturile să fie mai mici decât estimările guvernului”, a adăugat Arvind Ramakrishnan.

Într-adevăr, în ultima sa analiză, avertizează asupra riscului ca deficitul bugetar să urce până la 3,4% din PIB, deoarece veniturile statului au fost supradimensionate pe baza a ceea ce analiștii numesc „presupuneri macroeconomice nerealiste. De ce nerealiste? Deoarece se bazează pe o așteptare optimistă de creștere cu 3% a locurilor de muncă din mediul privat, expansiune care în realitate s-a oprit după o majorare cu 1,9%. În plus, unul dintre mecanismele de limitare a deficitului, acela de reducere a cheltuielilor de investiții, și-a atins limitele.

Dar îngrijorarea cea mai intensă privește deficitul fiscal al anului viitor, când va intra în vigoare o nouă majorare, cu 40% în septembrie, care urmează măririi cu 15% a pensiilor în aceeași lună a anului în curs.

„Ne îngrijorează și majorările viitoare de pensii, deoarece odată implementate, acestea vor fi permanente. Va fi foarte dificil să fie modificate, dacă nu se modifică și Constituția”, avertizează directorul Fitch.

În ultima sa analiză despre economia românească, agenția Fitch estimează că, în absența unor reforme care să mărească încasările statului, deficitul bugetar va urca la 4% din PIB în 2020.

„De fapt, aș dori să insist asupra faptului că măsurile de politici economice impredictibile au cântărit negativ în ratingul României”, a adăugat Ramakrishnan.

Datoria mică, un mare avantaj

Și totuși agenția Fitch nu a coborât ratingul României la un nivel nerecomandat investițiilor, așa cum a făcut-o în toamna lui 2008, atunci când calificativul de țară a fost tăiat la „BB+” la categoria de „risc speculativ”. Și atunci, ca și acum, impulsul tăierii ratingului a fost dat de majorări de salarii și de pensii care depășeau capacitatea bugetului de a le finanța și de a rămâne în interiorul limitelor prudente ale deficitului fiscal.

„Când analizăm ratingul suveran, nu ne uităm strict la economia unei țări, ci comparăm performanțele sale cu cele ale economiilor situate la același nivel de notare. Ca atare, în cazul României comparăm economia cu cele notate cu BBB. Așadar, din perspectiva nivelului datoriei publice, România are o performanță mult mai bună decât economiile plasate la același nivel de rating. De exemplu, atunci când te uiți la Ungaria, care de altfel are o evaluare mai bună decât România, observi că are o datorie mare față de cea a României. Astfel, într-un anumit sens, asta descrie o situație în care România are spațiu fiscal mai larg. Ați avut o creștere a PIB relativ stabilă, o creștere a consumului privat relativ stabilă, iar aceștia sunt, de asemenea, factori care influențează pozitiv ratingul României. Așadar, analizând acești factori, am considerat că nu este potrivit să coborâm ratingul la un nivel nerecomandat investițiilor”, a explicat Arvind Ramakrishnan.

Dar, a continuat directorul Fitch, „pentru România, deficitele gemene sunt principalele sensibilități negative, din punctul nostru de vedere. Iar dacă vom vedea un derapaj fiscal substanțial al deficitului dincolo de limita din Tratatul de la Maastricht, aceasta va fi cu siguranță o sensibilitate negativă pe care o vom analiza. Și, desigur, în cazul unei încetiniri a creșterii economice, atunci probabilitatea unui derapaj fiscal tinde să fie, corespunzător, mai mare”. 

Creșterea salariilor, absorbită de companii

Stimulate de îngustarea pieței muncii sau de politici salariale populiste cu scopul seducerii electoratului, salariile au crescut în toată regiunea. Ramakrishnan vede o problemă în creșterea salariilor într-un ritm mai alert decât productivitatea, dar adaugă că, deocamdată, fenomenul nu a afectat semnificativ competitivitatea economiilor din regiune.

„Creșterea nominală foarte puternică a salariilor, care depășește mult creșterea productivității, este o temă aproape comună în regiune și are un impact asupra competitivității. Dar dacă te uiți totuși la nivelul salariilor absolute și compari cu ceea ce câștigă un coleg de muncă în Germania, de exemplu, atunci este competitiv, deocamdată. Dar pe termen lung acest lucru va pune probleme de competitivitate. Deocamdată, vedem cum companiile absorb mai degrabă aceste costuri în marja de profit, nu le transmit consumatorilor. Dar, dincolo de punctul în care vor mai fi capabile să facă asta, atunci va avea un efect de impulsionare a inflației”, a avertizat Ramakrishnan.

Cum se va armoniza totuși lipsa forței de muncă, persistentă în toată regiunea, cu nevoia de a crește productivitatea? „Nu propun soluții, dar observ că politicile economice rezolvă problema prin expansiunea forței de muncă, obiectiv care, în unele cazuri, poate însemna imigrație”, a comentat Ramakrishnan.

Încrederea în leu și deficitul de cont curent

Cum va evolua leul, în contextul unui deficit al contului curent – care descrie diferența negativă dintre valuta care iese din țară și cea care intră în ea –, al tensiunilor politice specifice unor sezoane electorale, dar și al unor randamente atractive ale plasamentelor în piața sa financiară? Arvind Ramakrishnan evită să lanseze vreo estimare, dar avertizează, discret, asupra unor primejdii.

„Sensibilitatea pieței valutare tinde să fie corelată cu datele care descriu evoluția economiei României. Dacă vom avea o lărgire accentuată a deficitului de cont curent, atunci aceasta ar putea avea un impact asupra încrederii în leu. Unele dintre măsurile de politici economice au, de asemenea, un impact negativ, așa cum a avut, de exemplu, taxarea băncilor”, a comentat Ramakrishnan.

Efect lent al încetinirii industriei auto din Germania

Foto: Agerpres

România și, de altfel, întreaga regiune ar putea fi afectată de încetinirea economiei germane și de reculul industriei auto din această țară, admite Ramakrishnan. „În principal, legăturile extrem de apropiate dintre industria auto germană și cele din regiune, inclusiv din România, produc un risc organic. Atunci când ai o încetinire a activității sectorului auto în Germania, se poate observa o încetinire corespunzătoare a industriilor din aceste economii intens conectate, deși impactul s-ar putea să fie mai lent”, spune Ramakrishnan.

Industria, inclusiv cea auto, are un motiv de îngrijorare sau, altfel spus, un risc pe termen lung: automatizarea forței de muncă.

„În Slovacia, am observat deja o îngrijorare privind tendința de a produce vehicule electrice. Însă nu vedem o dovadă clară că automatizarea, cel puțin în industria auto, ar fi dus pierderea locurilor de muncă de așa manieră încât să afecteze semnificativ țări ca România”, a spus Ramakrishnan.

E nevoie de stimulente pentru a stopa emigrarea

Dar România pierde forță de muncă prin emigrație. „România suferă din cauza unei rate foarte înalte a emigrației și, în acest sens, pentru a compensa efectele acestui fenomen, este nevoie de politici guvernamentale de facilități și stimulente pentru ca muncitorii, inclusiv cei cu educație superioară, să nu mai părăsească țara. Așa încât românii sau bulgarii să constate că au spațiu pentru progresul lor profesional, că lucrează într-un mediu caracterizat prin bună guvernare și să nu-și mai părăsească țările, deși salariile medii ar putea rămâne mai mici decât cele din vestul Europei”.

Brexit-ul, un risc moderat

Cât de sensibilă este economia României în cazul unui Brexit? Sunt câteva canale prin care economiile din regiune, inclusiv cea a României, vor fi afectate, dar nu se întrevede o cădere a economiei provocată de Brexit, spune Ramakrishnan.

„În primul rând, contribuția Regatului Unit la cadrul financiar multianual era consistentă și este vorba de reducerea fondurilor care vor fi disponibile pentru țările UE, ceea ce va afecta economiile din regiune. Desigur, nu este încă foarte clar ce se va întâmpla, pentru că nu avem un acord finalizat. În al doilea rând, sunt vulnerabile economiile care exportă expunerea în Marea Britanie, deoarece ar putea fi introduse taxe vamale. În funcție de regimul tarifar, va exista un impact. Dar pentru majoritatea țărilor din regiune impactul sever va fi prin lanțul de aprovizionare. Va cântări și integrarea pe care o au în lanțul de aprovizionare din alte țări precum Germania. În cele din urmă, dacă te uiți la circulația forței de muncă de acum, semnele pe care le avem este că lucrătorii din țările din regiune care locuiesc în prezent în Marea Britanie vor putea rămâne, dacă solicită acest lucru. Însă, desigur, totul depinde de termenii în care va fi semnat acordul și nu este exclus ca posibilitatea lucrătorilor de a migra în viitor din aceste țări să fie afectată. Dar, în acest stadiu, considerăm că, fie și în situația când s-ar întâmpla asta, este posibil ca unii dintre acești lucrători să meargă în alte țări, precum Germania, Spania sau Portugalia. În acest moment, nu estimăm nicio decelerare bruscă a economiei niciunei dintre țările din regiunea central și est-europeană ca efect direct al Brexit-ului”, a mai spus Arvind Ramakrishnan. ■

1 COMENTARIU

  1. Câteva elemente sensibile dar foarte subtiri ptr a constitui temeiul evaluării economiei Romaniei. Așteptăm ca revista Reporter Global sa ne ofere și pdv-urile altor specialiști în dezvoltare și stabilitate macroeconomică pentru a avea mai multe “puncte de sprijin” în construirea predictibilitatii economice ă României, deoarece debalansul creat de diferență de evaluări ne duce la o concluzie deloc plăcută și utilă: e cineva căruia îi convine că sunt DOUĂ ROMANII.
    O fi si aici valabilă zicala românească, “când doi se bat, al treilea câștigă”. Dacă pe cei care se bat, îi știm, rămâne să aflăm cine e “al treilea”.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele