Raportul MCV: România, izolată

59
5 minute de lectură

Un dezastru. Comisia Europeană menține MCV pentru România și critică Bucureștiul pentru pașii înapoi făcuți în ultimii ani în domeniul Justiției. În același timp, Bulgaria are toate șansele de a ieși din mecanismul special și de a intra în sistemul de monitorizare pe justiție valabil pentru celelalte state membre. Uniunea Europeană devine, cel puțin în domeniul Justiției și al statului de drept, una de tip „26 + 1”, cu România izolată.

Foto: Agerpres / EPA

În raportul MCV pe 2019, Comisia constată o involuție a României față de progresele înregistrate în anii precedenți, ceea ce constituie o sursă de preocupare majoră pentru Comisie.

Iar Bruxelles-ul pare să-și fi pierdut răbdarea. Comisia notează în raport că a fost „nevoită să revină frecvent la evoluțiile din România privind reforma judiciară și lupta împotriva corupției.
De asemenea, Comisia Europeană spune că „a fost nevoită să informeze autoritățile române, în mai 2019, că dacă ameliorările necesare nu aveau să fie făcute imediat sau dacă mai erau făcuți pași greșiți, Comisia ar fi început proceduri sub cadrul legal european al protejării statului de drept, care prevedea un dialog prin care să fie abordate îngrijorările în legătură cu statul de drept și care pot trece dincolo de parametrii MCV”.

Speranțe deșarte

O rază de speranță părea să fi apărut după alegerile europene din mai 2019 și încarcerarea liderului PSD de atunci, Liviu Dragnea. Premierul Viorica Dăncilă, care a preluat și conducerea partidului, a promis îmbunătățirea relației cu Bruxelles-ul și a declarat că modificarea legilor Justiției nu mai este de actualitate. De altfel, prevederi controversate din proiectul de amendare a Codului Penal au fost respinse în bloc de Curtea Constituțională. Decizia a venit și în contextul tensionat al crimelor de la Caracal, care au scos în evidență slăbiciuni în cadrul sistemului judiciar și de ordine publică.

Dar așteptările Comisiei au fost din nou înșelate. Este adevărat că Viorica Dăncilă nu a mai înaintat în controversata reformă judiciară, dar nici nu a făcut vreun pas către îndeplinirea recomandărilor Comisiei Europene din raportul precedent. Pur și simplu, guvernul de la București a apărat cu orice preț liniile cucerite deja în războiul cu justiția.
„Comisia Europeană a primit bine faptul că în iunie 2019 guvernul român și-a exprimat dorința de a reseta abordarea de până atunci și au fost investite eforturi în noi consultări cu sistemul judiciar. Comisia așteaptă mai departe ca aceste angajamente făcute de autoritățile române competente să se traducă în măsuri legislative concrete și în alte măsuri. Progresul necesită pași tangibili – legislativi și administrativi – pentru a aborda recomandările din raport. Instituțiile-cheie din România trebuie să demonstreze împreună angajament puternic pentru independența justiției și lupta anticorupție și pentru a restabili capacitatea națională de echilibru al puterilor în stat”, se arată în concluziile MCV.

Problema Secției Speciale

Una dintre recomandările Comisiei Europene a fost desființarea Secției Speciale pentru investigarea magistraților. Acum, Bruxelles-ul explică de ce a înaintat Bucureștiului o asemenea recomandare.

Foto: Agerpres / EPA

Comisia Europeană susține în prezent că în unele situații Secția a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor în moduri care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa. De exemplu, dosarul deschis Laurei Codruța Kovesi în perioada candidaturii pentru postul de procuror-șef european. „Faptul că momentul deschiderii dosarului penal a coincis cu data convocării la audierile pentru funcția respectivă a părut să indice intenția de a împiedica această candidatură, iar o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a calificat drept ilegale măsurile preventive aplicate”, notează raportul. Bruxelles-ul nu a uitat nici de dosarul deschis prim-vicepreședintelui Frans Timmermans, deși Secția nu avea competențe asupra membrilor Comisiei, într-o anchetă în care era vizat și procurorul general de atunci, Augustin Lazăr.

În raportul tehnic se amintește că Secția Specială a solicitat să îi fie transferate o serie de anchete și urmăriri penale în materie de corupție la nivel înalt. „Au fost astfel confirmate preocupările evidențiate în raportul din noiembrie 2018, potrivit cărora Secția ridică riscuri importante pentru investigarea și urmărirea penală eficace a cazurilor complexe de corupție la nivel înalt sau de criminalitate organizată”, se mai arată în raport.

Referitor la Bulgaria, Comisia Europeană afirmă că progresele înregistrate sunt suficiente pentru a considera îndeplinite angajamentele asumate în momentul aderării la UE.

Decizia finală privind ridicarea MCV va fi luată după consultarea Consiliului UE și a Parlamentului European.

În cazul României, trebuie menținută supravegherea MCV. Bucureștiul nu a urmat recomandările emise de Comisie și aprobate de Consiliul UE și de Parlamentul European, se precizează în raportul tehnic. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele