Autoritatea Națională de Reglementare în Energie a decis, la începutul acestei săptămâni, ieftinirea gazelor cu peste 5%, în medie, pentru toți consumatorii casnici în regim reglementat. „Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE a aprobat, în ședința de luni, 24 iunie 2019, prețurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la clienţii casnici, valabile începând cu data de 1 iulie 2019. Astfel, prețurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale pentru un număr de peste 3 milioane de clienți casnici cu un consum anual mai mic de 280 MWh, calculate în conformitate cu prevederile metodologiilor în vigoare, vor înregistra o scădere de peste 5% pentru întreaga piață de furnizare reglementată”, se arată într-un comunicat al reglementatorului.

Plafonare, la energie electrică

Această evoluție este generată, în principal, de scăderea prețurilor celor doi mari furnizori de pe piața reglementată a gazelor naturale. Astfel, prețul gazelor cumpărate de la E.ON Gaz Furnizare România scade cu 3,71%, iar cel al Engie România va fi mai mic cu 7,89%. Răzvan Nicolescu declară că este importantă perioada pe care ANRE va menține această decizie. „Dacă ieftinirea se menține doar pe perioada verii, când consumul este mai mic, companiile din domeniu nu vor fi afectate. Însă dacă decizia ANRE rămâne valabilă trei ani, este posibil să apară probleme în aprovizionarea cu gaze”, a afirmat Răzvan Nicolescu. Ca urmare a plafonării prețurilor pentru consumatorii casnici în iarna următoare. Oficialii ANRE argumentează că principalul element component al prețului final reglementat, care a determinat scăderea medie înregistrată pe piața reglementată a gazelor naturale, a fost prețul de vânzare a gazelor naturale de către producătorii interni de 68 lei/MWh, reglementat prin prevederile OUG 114/2018, cu modificările și completările ulterioare.

În opinia acestuia, plafonarea prețului ar trebui să se aplice exclusiv consumatorilor vulnerabili care să beneficieze de mai multe facilități, nu doar de plafonarea prețului la gaze, întrucât 99% dintre aceștia consumă energie electrică, în timp ce există și consumatori vulnerabili care nu folosesc gaze. „Consumatorul vulnerabil este cel care nu îți poate plăti factura”, precizează Nicolescu. În ultima vreme, au apărut tot mai insistent informații potrivit cărora controversata Ordonanță 114/2018 urmează să fie modificată.

Nu se știe însă când și ce schimbări vor fi aprobate. Pe lângă plafonarea prețului la gaze, companiile din domeniul energetic sunt obligate să plătească și un impozit de 2% pe cifra de afaceri. Așa s-a reușit ca aprobarea Ordonanței 114 să anuleze tot ce câștigase România prin Legea offshore, prin stoparea investițiilor în Marea Neagră.

Stocuri mici, raportat la capacitate

În ultimii ani, importurile de gaze au crescut aproape constant, iar dacă după aprobarea Legii offshore deja se făceau scenarii despre cum ar putea deveni România un adevărat hub energetic, entuziasmul a fost brutal curmat după ce marile companii petroliere au anunțat că amână investițiile în zăcămintele din Marea Neagră. Stocurile de gaze ale României au fost stabilite la un nivel mai mic față de capacitatea pe care o are țara, potrivit lui Răzvan Nicolescu. Așa se explică faptul că România, deși este producător de gaze, importă cantități din ce în ce mai mari de gaze naturale și tot mai des din Ungaria. Tot gaze rusești, doar că nu sunt aduse pe conductele din Ucraina, ci din Occident.

„Probabil că ungurii cumpără cantități de gaze mai mari când este prețul mai bun și îl depozitează”, declară Răzvan Nicolescu.

România a importat în luna ianuarie 2019 o cantitate de gaze de 4,2 milioane MWh, în creștere cu 55% față de aceeași lună a anului trecut, la un preț mai mare cu 37%, potrivit unui raport al Autorităţii Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).

Datele pe luna martie arată că importul României din Ungaria practic s-a dublat, fiind pentru prima dată când importul pe ruta ungară îl depășește pe cel de pe ruta ucraineană. Din Ungaria, România a importat 1,24 TWh, în timp ce pe ruta ucraineană, doar 0,66 TWh.

Prețul mediu de import a fost de 112,56 lei/MWh, cu circa o pătrime peste prețul mediu al gazului intern tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) în aceeași lună, de 90,61 lei/MWh.

În ianuarie 2018, importurile curente au fost de 2,7 milioane de MWh, potrivit ANRE.

Potrivit sursei citate, prețul la care România a importat gaze a fost cu 37% mai mare. Astfel, dacă în ianuarie 2018 gazele de import costau 91,02 lei pe MWh, în prima lună a acestui an au ajuns la 124,61 lei pe MWh. Totodată, în prima lună a acestui an, importurile, inclusiv cele extrase din depozite, au însemnat 23% din totalul consumului național, iar, în ianuarie 2018, gazele aduse din afara țării au acoperit doar 18,6% din consum. Producția internă curentă a fost de 9,7 milioane MWh, în creștere cu 2,3% față de ianuarie 2018, în timp ce extracția din depozite s-a situat la 5,6 milioane MWh, în creștere cu 7%.

Consumul final de gaze al României a fost mai mare cu 12%, ajungând la 18,1 milioane MWh, iar din acest total, 6,3 milioane MWh au fost reprezentate de livrările către piața reglementată (+14,3%) și 11,8 milioane de MWh de gaze a reprezentat consumul industrial (+10,8%).

Potrivit fostului ministru al energiei Răzvan Nicolescu, în următorii ani, importurile vor depinde de cât de friguroase vor fi iernile și de situația zăcămintelor care se epuizează. „Dacă iernile vor fi, spre exemplu, cu temperaturi de 5-10 grade, atunci și consumul de gaze va fi mai mic și nu va fi nevoie să importăm foarte mult. Pe măsură ce temperaturile scad, consumul de gaze crește”, conchide Răzvan Nicolescu.