Recesiune, numele tău este coronavirus!

50
6 minute de lectură

Timp de o lună, de la declanșarea epidemiei de coronavirus, nimeni din oamenii politici sau din cei care conduc instituții financiare importante nu a vorbit despre intrarea economiei globale în recesiune. Recesiunea a fost un subiect tabu. Acum, nu mai este.

Foto: Xinhua

A spart „gheața” președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, care a declarat, cu ocazia celei mai recente ședințe de politică monetară, că nu este exclusă intrarea în recesiune a zonei euro. Christine Lagarde nu afirmă că apariția recesiunii este certă, dar nici nu o exclude.

De asemenea, într-un comunicat cât se poate de neutru al Institutului de Statistică francez (un document referitor la datele statistice ce urmează a fi prezentate în următoarele luni) se strecoară o idee extrem de clară. Respectiv, faptul că datele prelucrate până în acest moment arată că economia franceză va avea o scădere ușoară în primul trimestru al acestui an și o scădere semnificativă în trimestrul al doilea din 2020.

Franța se îndreaptă spre recesiune

Desigur, sunt doar date provizorii, dar ele avertizează, în acest moment, că economia franceză va intra în recesiune. Mai mult, ancheta de conjunctură, pe care se bazează datele Institutului de Statistică francez, arată că economia va suferi o scădere de nivelul și de amplitudinea căderii din toamna anului 2008.

Deci, în acest moment, anvergura recesiunii economiei franceze este la nivelul anului 2008. Este clar că doar această anticipare statistică trebuie să pună în alertă oficialii europeni, nu doar pe cei francezi. Pentru că dacă vorbim de recesiunea economiei franceze, vorbim de zona euro, iar dacă vorbim de zona euro, nu putem omite efectele asupra întregii Uniuni Europene.

Recent, de exemplu, trei mari companii franceze, Renault, PSA, Michelin și una italiano-americană, Fiat, și-au închis aproape toate fabricile din Europa. Desigur, pe o durată limitată, temporar, dar, în orice caz, decizia este relevantă și are impact asupra industriei, în general, și asupra situației sociale.

Adevărul este că economia franceză pleacă de la minus 0,1%, nivel înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut. Iar realitatea de anul acesta poate fi chiar mai severă, în sensul că datele publicate de instituția oficială de statistică sunt estimate înainte ca măsurile recente (cele mai dure) anunțate de președintele francez să intre în vigoare. Ceea ce, desigur, va degrada și mai mult datele statistice referitoare la primele două trimestre ale anului.

Avertismentul OECD

Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Uniunea Europeană și Japonia vor intra în recesiune, iar Statele Unite vor ajunge la stagnare economică. Cu toate acestea, OECD prognozează pentru anul acesta o creștere la nivel global cu 2,4%. Deocamdată. Situația epidemiei este extrem de schimbătoare. De la oră la oră sau de la zi la zi, situația infectărilor pe plan mondial se schimbă într-un ritm rapid.

De exemplu, contracția producției industriale din China se transferă în mai multe state ale lumii, pentru că economia chineză este un mare producător, dar și un mare cumpărător. China consumă jumătate din cuprul și din aluminiul tranzacționat la nivel mondial.

De asemenea, analiștii nu exclud nici intrarea în recesiune a Italiei și Germaniei. Fiecare, cu motive diferite. În Italia, măsurile împotriva răspândirii bolii pot fi eficiente, dar sunt complet dezavantajoase pentru economie.

Germania se poate salva prin creșterea investițiilor

Foto: Xinhua

Germania, în schimb, are o șansă de salvare care constă în folosirea excedentului bugetar pentru investiții. Este o temă care a stârnit controverse de mai mulți ani între Germania și restul lumii europene. În sensul că statele europene cer de ceva vreme Germaniei să folosească excedentul bugetar substanțial pentru investiții. Investițiile germane pot salva și o parte a economiilor europene care au legături de afaceri strânse, pentru că efectul indus poate fi pozitiv pentru un lanț de companii.

În orice caz, criza coronavirusului este deja evaluată drept egală, ca efect în economie, cu atentatele de la 11 septembrie 2009 și criza economică din anul 2008-2009.

Debutul a fost adus de încetinirea fluxului de aprovizionare din China. Aprovizionarea este în continuare greoaie, iar industria auto, de exemplu, caută noi metode prin care să ajungă piesele și subansamblele la fabricile de montaj, inclusiv folosind transportul cu avionul.

Dar, în Italia, mai sunt deschise doar magazinele alimentare, farmaciile și băncile. Nu este clar câți dintre cetățeni se mai duc la lucru, câți lucrează de acasă și care mai este capacitatea de producție a uzinelor italiene, în aceste condiții.

Turiștii, pe cale de dispariție

În Franța, instituțiile de învățământ au fost închise până la noi ordine. Muzeul Luvru a fost închis la sfârșit de săptămână, Disneyland Paris s-a închis până la sfârșitul lunii martie, iar turiștii străini sunt pe cale de dispariție. De altfel, turismul este în cădere liberă. Cine mai știe pe ce rute mai zboară companiile aviatice, dar cert este că tot mai multe avioane rămân la sol.

Industriile de divertisment, culturală și cea sportivă tind, în acest moment, spre zero.

Experții Băncii Centrale Europene au anunțat că prognoza de creștere a zonei euro s-a reconsiderat la 0,3%, după ce, în decembrie, cifra era de 1,4%. Dar prognoza a fost realizată la jumătatea lunii februarie și, deci, nu ține cont de evoluțiile la zi ale crizei sanitare.

Christine Lagarde, președintele BCE, a declarat că impactul indus de criza coronavirusului asupra economiei europene va fi major. Lagarde afirmă că intrarea sau nu în recesiune depinde de viteza, forța și caracterul coordonat ale răspunsului pe care îl vor da toți actorii. Prin actori înțelegându-se instituții financiare și guverne. Din acest punct de vedere, toată lumea se mobilizează. Guvernele, băncile centrale, instituțiile financiare internaționale. Fiecare vrea să ia măsuri pentru stimularea economiei. Important este ca deciziile, instrumentele de creditare și banii injectați în economie să aibă efecte. ■

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele