Reconfigurarea stângii politice din România. Care stângă?

Stânga politică din România pare a da semne de reconfigurare, odată cu demersurile partidului înființat de fostul premier PSD Victor Ponta, care și-a întemeiat o nouă formațiune politică, în care absoarbe în ritm alert parlamentari și cadre PSD de la organizații de forță locale ale social-democraților. Politologii Cristian Pîrvulescu și Andrei Țăranu sunt sceptici însă și spun, pe de o parte, că România nu are de treizeci de ani o stângă politică autentică, iar pe de altă parte, nu pun prea mare preț pe eforturile lui Ponta, pe care le subsumează acelorași valori cu care PSD domină scena politică de la Revoluție încoace: populismul și naționalismul.

Ei aduc ca argument chiar modul în care noul partid se structurează: prin simpla preluare a parlamentarilor, fără o delimitare explicită de PSD, de programul său, de valorile afirmate. Foarte duri, analiștii spun că, de fapt, partidul care se coagulează sub bagheta lui Ponta este nu un partid anti-PSD, ci un partid anti-Dragnea, tributar în esență acelorași principii și valori pe care le afirmă PSD.  Singura ofertă politică de stânga autentică este nou-înființatul Demos, despre care spun însă că este de neluat în seamă, pentru că procentul său de credibilitate electorală este de 0,0%.

Pîrvulescu: PSD, partid postcomunist

Pentru Cristian Pîrvulescu, PSD nu este un partid de stânga, ci unul postcomunist, „clasificat la stânga doar pentru că face parte din Partidul Socialiștilor Europeni, ceea ce este simplist”, spune politologul. În realitate, PSD este un partid populist, care a susținut foarte multe idei de extremă dreaptă, spune Pîrvulescu. Iar Pro România, care preia atât o parte din mesaj, cât și o parte din personalul politic al PSD, „nu face decât să rămână în zona PSD, în care va încerca să-și creioneze o imagine social-democrată pentru a înlocui PSD sau doar pentru a participa la familia socialistă europeană. De aici, spune politologul, și miza preluării Corinei Crețu și a altor parlamentari care sunt în general bine văzuți în zona grupului S&D (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților) din Parlamentul European.  În opinia sa, singurul partid de stânga care a apărut în ultima vreme, dar care rămâne în sondajele de opinie la 0,0%, este Demos. Pîrvulescu oferă ca argument faptul că Demos a propus pentru alegerile europene, pe primul loc, o tânără militantă romă din Pata Rât, din Cluj, „ceea ce este un mesaj cât se poate de clar de stânga”.

„Vom vedea care va fi lista PSD, dar vor fi foarte puțini oameni care să poată fi clasificați la stânga și aici va fi marea problemă a partenerilor europeni ai PSD: dacă vor rămâne pe linie pragmatică și se vor face că nu observă care este diferența ideologică sau își vor asuma diferența ideologică. Dar, în aceeași măsură, se află și Popularii Europeni cu Fideszul lui Viktor Orban”, mai spune Pîrvulescu.

Reconfigurarea stângii nu e posibilă, pentru că lipsește cu desăvârșire

În opinia sa, nu este posibilă o reconfigurare a stângii măcar pentru că nu există, de fapt, electorat de stânga, ci, mai degrabă, unul conservator. PSD are un electorat rural și conservator, „care nu are nimic din elementele de stânga”, spune Pîrvulescu. Politologul amintește că egalitatea este ceea ce definește stânga. „Or, în România, egalitatea este o valoare foarte contestată și respinsă. Cel mai clar exemplu că PSD nu este un partid de stânga este poziția sa la referendumul de modificare a Constituției. Acolo, din motive mai degrabă pragmatice, Victor Ponta și Pro România au avut o altă poziție, dar revin: din motive pragmatice, nu din motive ideologice, pentru că electoratul de stânga trebuie construit. Și nu e construit. Faptul că oamenii sunt asistați social nu înseamnă că sunt de stânga”, a conchis Pîrvulescu.

Și politologul Andrei Țăranu îi împărtășește opinia și spune că România nu are, în acest moment, un partid autentic de stânga și subscrie la remarca lui Pîrvulescu privitoare la Demos. Despre care, însă, deși îl cultivă, spune că nu există în conștiința publică. „Eu mă și duc des pe la ei, dar asta nu înseamnă că există pentru majoritatea cetățenilor. E greu de spus dacă există”.

Țăranu spune că, doctrinar vorbind, în România, toate partidele sunt partide de dreapta. Pentru că, din punct de vedere economic, mai spune Țăranu, „niciunul nu face o critică coerentă și rezonabilă la capitalism și mai ales la capitalismul de tip neoliberal  corporatist, ci doar atacuri specifice, directe, în anumite momente atunci când au niște interese politice”.  În opinia sa, partidele care se pretind a fi de stânga în România nu sunt așa cum se declară „atâta vreme cât nu pun pe masă un proiect ideologic în care să propună altceva în locul capitalismului liberal, așa cum au făcut  Macron în Franța sau Gerhard Schröder  în Germania ori Tony Blair în Marea Britanie, persoane care au mutat stânga înspre centru”.

În cazul României, nu a existat un asemenea moment de poziționare și de mutare a stângii înspre centru, spune politologul. „Și asta pentru că aproape de la bun început stânga românească, vorbim de 1990, a fost intoxicată de diverse paradigme naționaliste: «nu ne vindem țara», «suntem împotriva maghiarilor care vor să ne fure Transilvania», «străinii sunt răi că ne bagă tot felul de amendamente și nu ne lasă să ne dezvoltăm în felul nostru». N-am avut, pur și simplu”, a concluzionat analistul politic cu privire la acest aspect. El găsește resorturi ale acestei situații în trecut și amintește că nici măcar în cazul comunismului nu a existat un regim de stânga după 1971, ci, „mai degrabă, niște formule din ceea ce se numește în știința politică național-comunism. Adică un comunism național autarhic, asemănător cu cel din Coreea de Nord”.

Țăranu: Pro România nu e partid de stânga, ci partid-bidon

În opinia sa, e foarte puțin probabil ca Pro România să se transforme într-un partid de stânga pentru că, atunci când a început această construcție, primul drum pe care l-a făcut domnul Ponta nu a fost la Partidul Socialiștilor Europeni, ci la Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. Or, asta denotă că „de fapt,  valențele lui Ponta sunt foarte aproape de naționalism”, este diagnosticul pus de Andrei Țăranu. Politologul amintește și de buna colaborare pe care Victor Ponta a avut-o în 2016 cu Sebastian Ghiță și cu Partidul România Unită. „Deci, componenta naționalistă este foarte puternică și în Pro România”, spune Țăranu.

El crede că, nici din punct de vedere economic, partidul lui Ponta nu propune nimic diferit de ceea ce a propus PSD, în ciuda pretenției că ar avea o viziune economică socio-liberală. El atrage atenția că liberalismul social de factură keynesiană  – care a existat în anii ’30 și, apoi, între 1950 și 1980 în mai multe țări occidentale – nu poate să existe într-un sistem deschis, cum este România, ci numai în sisteme închise. „Adică, nu poți să faci un echilibru economic atâta vreme cât piața ta este deschisă pentru toate tipurile de importuri. Liberalismul acesta social presupune o anumită formă de protecționism economic ca să te aperi și să dai de muncă propriilor muncitori.

Dacă vreți, paradoxal, liberalismul social este în Germania democrat-creștină mai degrabă decât în Franța socialistă. Asta e cu totul altă discuție”, spune Țăranu. El crede că, pentru moment, „domnul Ponta nu știe exact ce vrea” și că „doar are în acest moment un culoar liber pe care pur și simplu atrage diverse organizații făcând ceea ce numim noi un partid- canistră sau un partid-bidon. Adică, o parte din PSD-iști și cu organizațiile lor – că dacă s-ar duce individual nu i-ar băga nimeni în seamă – se transferă de la PSD înspre Pro România, la fel cum alții au făcut la UNPR”. În opinia sa, în momentul când se va ajunge la un nivel critic, Pro România va încerca să preia PSD. „Că următorul PSD se va chema Pro România sau Pro România, condusă de domnul Ponta, va deveni și partidul care va înghiți și PSD, încă nu e foarte clar. Dar cele două partide sunt partide gemene, care nu există unul fără altul. Ați văzut pe oricine altcineva din afara PSD, ALDE întrucâtva sau fostul UNPR  – toți plecați din același trunchi al PSD-ului lui Năstase – să se mute sau să facă o mișcare înspre Pro România? Arătați-mi o figură complet nouă din spectrul politic care este în Pro România”, a argumentat politologul.

Nici cu electoratul, lucrurile nu stau mai bine, este de părere Andrei Țăranu. „Partidele, vorbind strict teoretic, sunt epitomul unor grupuri sociale. Și, ca epitoame de grupuri sociale, ele ar trebui să le reflecte. Or, din nefericire, după foarte multă vreme de democrație originală din România, o parte din electorat a fost pur și simplu abandonat. Noi nu avem partide care să reprezinte în mod evident și clar țărănimea, care reprezintă 42% dintre cetățenii României, conform ultimului recensământ.

Nu avem un partid care să aibă politici pentru mediul rural. Sigur că este electoratul de bază al PSD, dar este obținut pe bază de politici clientelare, fără nicio legătură cu stânga sau cu ideologiile ori cu asistența socială. Totul este foarte nedistinct. Părerea mea este că exisă electorat de stânga, dar că nu are cu cine să voteze”, a conchis politologul Andrei Țăranu.

Comentarii

Dora Vulcan
Dora Vulcan a intrat în presă în 1992, după un stagiu la departamentul de strategie al unei campanii prezidențiale. A lucrat la agenția de știri a cotidianului România liberă, la secția de politică internă și apoi la cea de investigații, focusată pe domeniul justiției și pe ingerința politicului în anchetele penale. A fost stringer la BBC România și consultant de presă la Comisia Națională de Informatică a Guvernului României. A scris la Revista 22 despre plagiatele din mediul universitar.