Reglementările rigide taie din profitul Hidroelectrica

Marile companii producătoare de energie din România fac față unor reglementări rigide și neclare ale arbitrului pieței, în contextul penalizator mai larg descris de controversata OUG 114. Se pierd bani, așa cum demonstrează estimările experților Fondului Proprietatea în cazul Hidroelectrica, doar OUG 114 „taie” un miliard de lei din profiturile companiei. Desigur, Fondul Proprietatea era deja în negocieri de vânzare a pachetului de 20% din acțiunile Hidroelectrica în momentul în care piața a fost izbită de OUG 114. Deci, se poate presupune că analiștii companiei de gestionare a activelor sunt enervați din cauza amânării tranzacției. Dar poate și mai important decât scăderea veniturilor este problema la Bursă a companiei, pe care controversata ordonanță a amânat-o sine die.

156
6 minute de lectură

Ordonanța de Urgență 114/2018, a cărei abrogare a fost cerută insistent de companiile din domeniul energetic și pentru care guvernul a făcut mai multe promisiuni că o va modifica, poate produce efecte mult peste cele anticipate atunci când a fost conceput actul normativ. Companii mari, precum Hidroelectrica, ar putea resimți șocul măsurilor impuse prin OUG 114, dar pierderi suferite de companie ar putea avea efecte la nivelul pieței, printr-o distorsionare semnificativă a acesteia.

Ordinului ANRE nr. 10/2019, care stabileşte metodologia preţurilor şi cantităţilor de energie vândute de producători pe bază de contracte reglementate, va avea consecinţe grave asupra companiei cu capital de stat Hidroelectrica, afectându-i creşterea eficienţei, a informat Fondul Proprietatea (FP). „Ordinul 10, emis de ANRE la 1 februarie 2019, a determinat producătorul de electricitate Hidroelectrica să supună votului acţionarilor, în Adunarea Generală a Acţionarilor programată pentru 23 iulie 2019, suspendarea strategiei sale de tranzacţionare a energiei electrice, adoptată anterior, câtă vreme Ordinul 10 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 (OUG 114), ale cărei prevederi sunt implementate prin Ordinul 10, sunt în vigoare şi să reducă până la cel mult 35% din producţia estimată pentru anul viitor cantitatea de energie electrică ce poate fi contractată cu un an în avans pe pieţele de electricitate centralizate administrate de către OPCOM”, arată reprezentanţii Fondului Proprietatea.

Decizia propusă a fost considerată necesară de către managementul companiei, deoarece Ordinul 10 este neclar cu privire la cantitatea exactă de energie electrică pe care Hidroelectrica ar putea fi obligată de către ANRE să o vândă pe piaţa reglementată în perioada 1 ianuarie 2020 – 28 februarie 2022. Documentul specifică numai cantitatea de până la 65% din producţia estimată pentru anul viitor care ar putea fi solicitată companiei, într-o manieră arbitrară, pentru a fi vândută la preţuri reglementate, cu o marjă de profit de numai 5%. Până în prezent, ANRE nu a adus clarificări cu privire la volumele de energie electrică pe care Hidroelectrica şi alte companii afectate sunt obligate să le livreze la preţ reglementat pentru respectiva perioadă, lăsându-le astfel într-o stare prelungită de incertitudine. Un răspuns al ANRE la solicitarea Hidroelectrica, transmisă în mai 2019, privind o estimare a cantităţii de energie electrică ce va fi atribuită de ANRE companiei pe contracte reglementate la preţuri reglementate, nu a adus niciun fel de clarificări. Deşi ANRE nu a specificat până acum cantitatea de energie pe care Hidroelectrica trebuie să o rezerve pentru piaţa reglementată în perioada 1 ianuarie 2020 – 28 februarie 2022, compania riscă o amendă de până la 10% din cifra de afaceri a anului anterior pentru nelivrarea către furnizorii de ultimă instanţă a cantităţii de energie pentru consumatorii casnici care beneficiază de preţuri reglementate. Pe baza venitului estimat pentru 2019, de 3,5 miliarde de lei, o astfel de amendă s-ar ridica la 350 milioane de lei.

Obligată să cumpere energie mai scumpă

În caz că ar fi obligată să vândă 65% din producţia estimată pe piaţa reglementată şi în situaţia în care nu ar fi în măsură să producă respectiva cantitate din cauza situaţiei hidrologice, Hidroelectrica va fi nevoită să achiziţioneze energie mai scumpă de pe piaţa concurenţială, apoi să o vândă la un preţ mai mic, pentru a-şi îndeplini obligaţiile contractuale de pe piaţa reglementată. Ca rezultat direct al OUG 114 şi Ordinului 10, Hidroelectrica nu va fi capabilă să ofere o cantitate suficientă de energie pe pieţele concurenţiale administrate de OPCOM, deşi se constată o tendinţă de creştere a preţului pe aceste pieţe.

Prin urmare, Hidroelectrica va fi pe nedrept privată de potenţiale venituri. „La mai bine de şase luni de la intrarea sa în vigoare, OUG 114, împreună cu Ordinul 10, adoptat ulterior de ANRE, continuă să facă ravagii pe piaţa de energie a României, introducând distorsiuni severe în special pe piaţa de electricitate. Cel mai semnificativ impact este absorbit de companii precum Hidroelectrica, care a depus eforturi imense în ultimii ani să îşi îmbunătăţească eficienţa, cât şi performanţa operaţională şi financiară. Lipsa de claritate creată de aceste regulamente nedorite a adus Hidroelectrica în situaţia în care îi este imposibil să implementeze strategia de business aprobată de acţionarii săi şi îi creşte riscul de a suferi, din nou, pierderi precum cele din vremurile «băieţilor deştepţi». Dacă ANRE decide să oblige compania să vândă la preţ reglementat cantitatea maximă de energie, 65% din producţia sa, compania ar avea de pierdut nu mai puţin de un miliard de lei. În timp ce beneficiile pentru populaţie rămân nesemnificative, este evident că pierderile celei mai profitabile companii de stat, Hidroelectrica, vor fi pierderile fiecărui român.

Această nesiguranţă are consecințe grave nu doar pentru performanța companiei, dar şi pentru buna funcţionare a pieţei angro de energie electrică locale”, a declarat Johan Meyer, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea. Producţia de energie hidro a României a crescut cu 21,2% anul trecut, comparativ cu 2017, ajungând la 4 milioane de tone echivalent petrol (tep), potrivit unui raport realizat de compania britanică BP la nivel mondial. Cel mai mare producător de energie hidro din UE a fost Finlanda, cu 14,5 tep, în plus cu 30,5% faţă de anul precedent. Urmează Suedia, cu 14 tep (în scădere cu 4,7%) şi Italia, cu 10,4 tep (în creştere cu 33%). La nivel mondial, producţia de energie hidro a crescut cu 3,1%, până la nivelul de 948,8 tep. China se află pe primul loc din lume la acest capitol, cu o producţie de 272,1 tep anul trecut, în creştere cu 3,2%. Pe locul doi s-a situat Brazilia, cu 87,7 tep, în urcare cu 4,5%, iar locul trei a fost ocupat de Statele Unite ale Americii, care au generat 65,3 tep de energie hidro, cu 2,7% mai puţin decât în anul precedent. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a înregistrat, în 2018, un profit net de 1,55 miliarde de lei (337 milioane de euro), plus 13,9%, în timp ce afacerile au urcat cu 30,7%, la 4,25 miliarde de lei (924 milioane de euro), potrivit datelor publicate în Raportul anual al Fondului Proprietatea (acționar majoritar al companiei).

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele