Republica Moldova, așa cum o vede ministrul ei de externe

157
11 minute de lectură

La 38 de ani, Nicu Popescu, ministrul de externe al Republicii Moldova, are deja un CV impresionant în Uniunea Europeană, mai ales pentru cineva dintr-o țară care nu este membră a blocului. Acum, încearcă să-și ajute țara să iasă din impasul instituțional, politic și economic. În condiții extrem de complicate.

Nicu Popescu a fost cercetător în cadrul Centrului pentru Studii Politice Europene din Bruxelles, între 2007 și 2007. Apoi, șef de programe și cercetări la biroul ECFR la Londra. Din 2010, îl găsim consilier al prim-ministrului Republicii Moldova pe politică externă și integrare europeană, într-o perioadă de mari speranțe europene la Chișinău, dar și în capitalele occidentale. Din 2013, a fost analist superior în cadrul Institutului UE pentru Studii de Securitate, iar din 2016, lector universitar la prestigioasa Sciences Po (Institutul de Studii Politice) din Paris. Din 2018, a devenit directorul Programului Europa extinsă al Consiliului European pentru Relații Externe, post din care a aterizat din nou la Chișinău, în iunie, pentru a deveni ministru de externe al Republicii Moldova.

Proiecte la București

L-am întâlnit pe Nicu Popescu în București, venit în fruntea unei delegații guvernamentale pentru a discuta cu omologii săi români proiecte concrete. Întâlnirea a avut loc la trei săptămâni după o primă luare oficială de contact a noului guvern de la Chișinău cu partenerii de la București. La începutul lunii iulie, Nicu Popescu venea pentru prima dată în capitala României ca ministru de externe, însoțind-o pe șefa guvernului moldovean, Maia Sandu.

Pentru Nicu Popescu, scopul principal este să facă să avanseze mai repede 35 de proiecte comune.

Unul dintre cele mai mari și importante proiecte este gazoductul Ungheni-Chișinău, construit împreună cu România. Până acum, s-a construit tronsonul de la Iași la Ungheni, acum planul este să ajungă la Chișinău, unde se consumă cel mai mult gaz din Republica Moldova. „Miza este să conectăm Chișinăul cu rețeaua de gaz din România și, implicit, cu întreaga Uniune Europeană. Doar așa putem vorbi despre o securitate energetică sporită a Republicii Moldova”, spune Nicu Popescu.

Acum câteva zile, au fost lansate lucrările pe șapte tronsoane ale acestui nou tronson de gazoduct, iar speranța este că, dacă nu în iarna aceasta, atunci în iarna 2020-2021, acest gazoduct să fie sută la sută funcțional.

Bucureștiul și Chișinăul discută apoi despre construcția mai multor poduri și renovarea unora deja existente dintre Moldova și România. „Senzația noastră – spune Nicu Popescu – este că uneori s-a discutat despre prea multe poduri în același timp și nu s-a evoluat suficient de rapid măcar pe unul sau două. Miza este acum să ne concentrăm cu Guvernul României pe unul sau două poduri și să le scoatem la capăt. În legătură cu ce poduri se vor construi, aici avem anumite priorități și trebuie să ne coordonăm, nu putem preciza exact care vor fi. Deci, trebuie văzut cu ce începem.”

NATO este prețul

Discuția alunecă, evident, către subiectele politice. Adevărul este că formarea coaliției dintre Blocul ACUM, pro-european, și Partidul Socialiștilor, al președintelui pro-rus Igor Dodon, după trei luni de criză politică, a luat prin surprindere România. Unii au vorbit despre trădarea pro-europenilor. Alții au arătat degetul acuzator spre diplomația de la București, lăsată pe afară de un aranjament ruso-occidental în Republica Moldova. Și foarte mulți cântă deja prohodul blocului european, despre care spun că va sfârși prin a fi sugrumat de îmbrățișarea Maicii Rusii. Așadar, ce ar trebui să știe românii despre situația politică din Republica Moldova?

„Situația din Moldova este fără precedent pentru locuitorii țării. Pentru că niciodată în istoria Republicii Moldova nu a existat o alianță în care să intre atât forțele pro-europene cât și cele care în campania electorală își doreau o apropiere mai mare de Rusia. În sensul acesta, există multe semne de întrebare și la Chișinău, pentru că Moldova trece într-adevăr printr-o situație inedită.

De ce s-a ajuns aici? De ce niște forțe cu viziuni atât de diferite pe politica externă s-au regăsit într-o coaliție? Pentru simplul fapt că gradul de corupție ajunsese la un nivel dezastruos în guvernarea precedentă. Republica Moldova ajunsese de pe locul 90 pe locul 117 în lume la indicele de percepție a corupției. Un dezastru pentru această țară! În aceste condiții, pentru cea mai mare parte a cetățenilor, dezoligarhizarea și lupta împotriva corupției au devenit o prioritate mai importantă decât preferințele de politică externă. Acest clei a făcut ca Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor să pună la o parte diferențele de politică externă, pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor de a reduce corupția. Asta contează!

Or, dacă Republica Moldova ar fi continuat cu același grad de corupție, de debandadă și degradare instituțională, ar fi avut de suferit și relația cu Uniunea Europeană, și capacitatea de a atrage investiții străine. Doar în ultimii ani, compania spaniolă Union Fenosa și-a vândut afacerea din Republica Moldova. Banca franceză Société Générale s-a retras. De ce? Se vorbea despre atragerea de investiții, dar în ultimii ani investitorii se retrăgeau din Republica Moldova.

De ce? Din cauza corupției și a degradării instituționale. Uniunea Europeană a înghețat anul trecut finanțarea. USAID a înghețat noile proiecte pentru Republica Moldova. Țara mergea cu viteză într-un abis, și de politică internă, și geopolitic. Asta-i situația și, din această cauză, acest guvern a fost creat cu sprijin popular foarte mare. În mai puțin de două luni, Uniunea Europeană a deblocat finanțarea pentru Republica Moldova, Statele Unite au deblocat și ele finanțarea. Și sperăm ca prin lupta împotriva corupției să atragem mai multe investiții și să creăm locuri de muncă, să plătim salarii, să generăm impozite, pentru ca statul să-și reia activitatea sa plenară, nu din interesul unor oligarhi.

Republica Moldova este un stat european, prin istorie, cultură, limbă, tradiție, iar acum, și prin intermediul dependenței economice. Următorul pas pe care trebuie să-l facem este să construim instituții europene la noi acasă – poliție europeană, procuratură anticorupție europeană, vamă europeană… Acesta este modelul nostru, să avem un stat funcțional. Asta își doresc toți, chiar dacă unii și-ar dori o apropiere de Rusia, iar alții, de Uniunea Europeană. Toți vor un stat european, democratic. Nimeni nu-și dorește să trăiască într-un stat corupt și autoritar, nici Blocul ACUM, nici socialiștii. Și evident că modelul este cel pe care l-au implementat statele din Europa centrală în ultimii 25-30 de ani”, spune Nicu Popescu.

Așadar, marile opțiuni de politică externă lăsate la o parte, cel puțin până la curățirea instituțională internă. În aceste condiții, ce politică externă mai poate face Nicu Popescu?

Una în continuitate cu guvernele precedente, dar mai eficientă, vine răspunsul. Cu această ambivalență? Dar e o falsă ambivalență, intervine imediat Nicu Popescu.

„Unul dintre fundamentele actualei coaliții este un acord între partidele politice din noua majoritate parlamentară, potrivit căruia nu va renunța și nu va încerca renegocierea acordurilor internaționale existente și anterioare fundării acestei coaliții. Or, acest lucru înseamnă implementarea continuă a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, menținerea zonei de liber schimb cu Uniunea Europeană, continuarea proiectelor cu România, continuarea relațiilor cu Statele Unite, continuarea planului individual de acțiuni cu NATO, insistența continuă pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria, refuzul total de a merge pe o reglementare transnistreană pe baza federalizării. În acest sens, noi avem continuitate deplină cu guvernările anterioare”, spune Nicu Popescu.

Există și costuri? În definitiv, trebuie să existe și o contribuție a celeilalte părți la politica externă a Republicii Moldova.

„Vă spun care sunt și costurile. Republica Moldova este o țară neutră, care nu-și dorește aderarea la NATO. Acum, niciun guvern în istoria Republicii Moldova nu și-a declarat o prioritate din aderarea la NATO. Noi rămânem pe aceeași platformă. Este un lucru care contează foarte mult pentru Partidul Socialist. Dar, în același timp, toate guvernele de până acum au implementat politica de neutralitate. Un alt aspect care contează pentru concetățenii noștri este normalizarea relației cu Rusia, astfel încât să putem exporta mai mult pe piața rusă. Astăzi, 68% din exporturile Republicii Moldova se îndreaptă spre Uniunea Europeană, 8% spre zona Federației Ruse. Este o cifră foarte mică, mai mică decât exporturile Ucrainei pe piața rusă. Acum, cetățenii Republicii Moldova, lucrătorii agricoli, își doresc să poată exporta ceva mai mult pe piața Federației Ruse, pentru că asta înseamnă locuri de muncă, salarii, venituri mai mari.

Și, desigur, ne dorim și relații politice mai bune cu Federația Rusă.”

Prizoniera conductelor

La sfârșitul acestui an, expiră contractul pentru livrările de gaz rusesc în Republica Moldova. Premierul Maia Sandu a declarat deja că intenționează să ajungă în capitala rusă pentru discuții politice, în care componenta energetică va fi esențială. Nicu Popescu explică situația.

„Noi ne poziționăm pentru relansarea negocierilor pentru noi contracte de gaz, privind noul preț la gaz care ne va fi livrat. Nu vă pot comunica acum un preț, aceste lucruri se vor discuta în următoarele luni. Acum, noi privim pe harta Europei, inclusiv pe harta gazoductelor, și vedem că există noi proiecte de interconectare a Rusiei cu Uniunea Europeană. Există niște negocieri foarte dificile cu Ucraina referitoare la tranzitul de gaz și viitorul sistemului de gazoducte ucrainean. Republica Moldova își dorește un contract bazat pe un preț corect, noi nu vrem mari reduceri, vrem un preț corect.

Republica Moldova a inceput importurile de gaze romanesti prin conducta Iasi-Ungheni

În același timp, noi nu ne dorim să fim dependenți nici de livrările dintr-o singură sursă de gaz și nici de relațiile dificile dintre state terțe. De aceea, noi ne uităm și către alte posibilități de a achiziționa gaz, inclusiv gazoductul cu România. A existat și o ofertă din partea Ucrainei de a cumpăra gaz din Uniunea Europeană, din Slovacia spre Ucraina. Vom vedea ce ne convine și vom decide.

Da, actualmente livrările de gaz rus în Republica Moldova se fac prin Ucraina. Prin urmare, orice problemă, orice complicație, orice întrerupere în materie de gaz pe relația ruso-ucraineană ne poate afecta direct. Suntem conștienți de acest lucru. Și indiferent de ce-și doresc Moscova sau Kievul în relația energetică cu Moldova, noi putem fi o victimă colaterală. Singurul lucru pe care putem să-l facem este accelerarea gazoductului spre România, să discutăm cu Rusia și cu Ucraina, astfel încât să nu devenim victima unor procese care nu țin de noi și asupra cărora noi avem foarte puțină influență.”

Întrebarea finală: care ar fi cele mai mari trei probleme ale Republicii Moldova?

„Corupția, corupția și corupția! În toate ramificațiile acestui fenomen.”

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele