Riscuri alintate ale viitorului imediat: deficitele gemene

40
6 minute de lectură
Foto: Bogdan Cristel

În ultima săptămână au fost publicate trei informații, care arată înrăutățirea situației deficitelor gemene, și anume, datele referitoare la soldul contului comercial publicate de INS, prognoza de toamnă a Comisiei Europene, precum și raportul FITCH privitor la evaluarea ratingului suveran al României. Situația de lărgire a deficitelor gemene a fost creată prin politica fiscală puternic pro-ciclică și bazată, aproape exclusiv, pe majorarea cheltuielilor sociale. Aceste cheltuieli sociale au atins în septembrie 2019 o pondere de 70% din total venituri publice. Acest nivel este chiar mai ridicat decât nivelul acestor cheltuieli înregistrat în perioada crizei financiare (2009 – 2010).

În aceste condiții, datele publicate de INS la nivelul lunii septembrie pentru balanță de bunuri și servicii arată o înrăutățire a deficitului comercial. Acesta a crescut în primele 9 luni ale anului curent cu 17% față de valoarea înregistrată în aceeași perioadă a anului anterior și a ajuns la 12 miliarde de euro. Cum a fost înregistrată o majorare bruscă a veniturilor în ultimii ani, în special în sectorul public, cererea de bunuri și servicii s-a majorat brusc. Această nu a putut fi acoperită din producția internă, așa că echilibrul dintre cerere și ofertă s-a realizat prin import (și, implicit, majorarea deficitului comercial) și majorarea prețurilor (inflație).

Deficitele gemene descriu o situație în care o economie rulează, simultan cu un dezechilibru bugetar, acompaniat de un deficit al contului curent, acea diferență negativă între valuta care intră în țară și cea care iese și trebuie să iasă în viitorul apropiat din ea. Deficitele gemene sunt extrem de riscante, deoarece pot semnala atât un posibil declin al monedei naționale, cît și o mărire a dobânzilor și a datoriei publice, prin creșterea costurilor la care se împrumută statul. O capcană ascunsă într-o definiție în care deficitele aproape că sunt alintate.

Comisia Europeană avertizează: deficit bugetar de 3,6% din PIB

În ceea ce privește prognoza de toamnă a Comisiei Europene, atrag atenția asupra celor două variabile macroeconomice, deficitele gemene.

Deficitul de cont curent, aste anticipat să se situeze în acest an la 5,1% (în condițiile în care nivelul de 5% este considerat unul de atenție). Mai mult, acesta va continua să se înrăutățească, ajungând la 5,3% în 2020 și 5,4% în 2021. Această majorare a deficitului de cont curent pune România într-o situație de divergență atât față de țările emergente din Uniunea Europeană, care înregistrează în general excedente de cont curent, cât și față de țările din categoria de rating în care este încadrată România (BBB), care înregistrează o valoarea mediană a deficitului de cont curent de 1%.

Dar mai ales deficitul bugetar este semnalat ca o îngrijorare, care, pe fondul cheltuielilor sociale (cea mai importantă contribuție venind din legea pensiilor) va crește accelerat: 3,6% din PIB în 2019, 4,4% în 2020 și 6,1% în 2021. Și la acest indicator, România se află într-o situație de divergență față de țările din regiunea din care face parte (care înregistrează bugete relativ echilibrate).

Fitch: datoria va urca la 48%

A treia informație este raportul FITCH de evaluare a rating-ului României. Conform acestui raport, atât rating-ul cât și perspectiva (outlook) au fost menținute: rating BBB- cu perspectiva stabil.

Însă și raportul Fitch menționează printre punctele de atenție cele două deficite.

Conform raportului, perspectivele fiscale vor deveni semnificativ mai dificile în 2020-2021, având în vedere un context macro mai slab și creșteri ale pensiilor deja legiferate (ceea ce conduce la o creștere medie anuală a pensiilor de 24% în 2020 și de 26% în 2021). Agenția de evaluare financiară Fitch se așteaptă că deficitul bugetar să se majoreze la 4% din PIB până în 2021, presupunând că vor fi implementate măsuri compensatorii pentru majorarea pensiilor (inclusiv o eventuală întârziere sau o moderare a majorărilor de pensii, modificări ale cheltuielilor discreționare), ceea ce va conduce la majorarea datoriei publice în PIB de la nivelul curent de 35% la 48%. Însă, în situația în care nu vor fi luate măsuri fiscale corective, România riscă înrăutățirea rating-ului suveran. În cazul celui din urmă scenariu, conform calculelor Fondului Monetar Internațional, majorarea pensiilor, conform legislației actuale, va adauga până în 2022 un deficit bugetar anual suplimentar de 3,2% din PIB, iar datoria publică se va majoră cu 20 de puncte procentuale până în 2024.

În ceea ce privește deficitul de cont curent, acesta rămâne sub presiune, datorită scăderii cererii externe și a creșterii puternice a importurilor, creștere bazată în mare parte de politicile fiscale expansioniste.

Cele două deficite sunt menționate de Fitch și în secțiunea de factori care pot duce la scăderea ratingului suveran.

Astfel, principalii factori care ar putea, individual sau colectiv, să declanșeze acțiuni de evaluare negativă sunt:

  • Reducerea încrederii în capacitatea factorilor de decizie de a evita deficitele fiscale mai mari decât cele proiectate sau acțiuni politice adverse, care duc la o creștere rapidă a deficitelor guvernamentale și a datoriei /PIB.
  • O supraîncălzire a economiei sau o aterizare dură, care subminează stabilitatea macroeconomică.
  • O deteriorare accentuată a balanței de plăți.

Care sunt consecințele lărgirii deficitelor gemene:

1. Majorarea primei de risc a României, având în vedere necesitățile ridicate de finanțare a celor două deficite.

2. Presiuni de depreciere a monedei naționale. Deficitul de cont curent înseamnă ieșire de valută din România. Această valută fie este cumpărată de pe piață locală (și conduce la presiune de depreciere), fie este împrumutată de pe piață externă (dar va trebui rambursată în viitor).

3. Vulnerabilitatea economiei în cazul unor șocuri externe. Cele două deficite (gemene) trebuie finanțate. Acest lucru se observă în cifrele de stoc de datorie externă. În cazul în care piețele externe nu mai finanțează aceste deficite, de exemplu datorită unui episod de creștere a aversiunii globale la risc (cum s-a întâmplat în anul 2008), consecințele sunt: majorarea costurilor de finanțare și/sau deprecierea leului.

4. Lipsa de spațiu fiscal: în cazul unor șocuri externe adverse asupra economiei, guvernul nu va avea resurse să îi combată efectele. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele